Acest briefing al Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ripostei date de ucraineni, suferințele la care sunt supuși civilii și reacția Occidentului.
Ultimele evoluții:
- Președintele american Joe Biden propune alocarea a încă 6,9 miliarde de dolari pentru a ajuta Ucraina să se apere de invazia rusească și a consolida securitatea europeană prin intermediul NATO.
- Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus într-o declarație video și un prim interviu acordat unor medii rusești de la începutul războiului că Ucraina este dispusă să discute despre neutralitate în cadrul unui acord de pace, dar integritatea teritorială a țării este „pe primul loc”.
- Președintele turc Tayyip Erdogan a vorbit la telefon cu omologul său rus, Vladimir Putin, spunând că Turcia a acceptat să găzduiască discuții între negociatori ruși și ucraineni. El a cerut o încetare a focului și îmbunătățirea condițiilor umanitare. Negociatorii ucraineni și ruși au confirmat participarea la discuțiile care ar urma să aibă loc în perioada 28-30 martie, la Istanbul.
- Regiunea rebelă Luhansk, din estul Ucrainei, a declarat că ar putea organiza un referendum pentru aderarea la Rusia, Kievul avertizând că un astfel de vot nu ar avea nicio bază legală și ar declanșa un răspuns internațional mai puternic.
- Președintele american Joe Biden a spus la Varșovia că Vladimir Putin este un „măcelar” și că „nu poate rămâne la putere în Rusia”, un oficial al Casei Albe explicând ulterior că duritatea declarațiilor nu reprezintă un apel la schimbarea regimului în Rusia, ci a fost menită să pregătească democrațiile lumii pentru un conflict extins.
- Președintele francez Emmanuel Macron a cerut reținere atât în cuvinte, cât și în acțiuni în abordarea conflictului din Ucraina, în urma declarațiilor lui Biden.
- Ucraina a cerut Crucii Roșii să nu deschidă un birou pe care și-a propus să-l înființeze în Rostov-pe-Don, în Rusia, spunând că acest lucru va legitima „coridoarele umanitare” ale Moscovei și răpirea și deportarea forțată a ucrainenilor.
- Ministerul de externe de la Chișinău a dezmințit relatările presei ruse despre faptul că misiunile diplomatice moldovene ar fi solicitat evacuarea cetățenilor moldoveni din regiunea Herson a Ucrainei cu ajutorul forțelor armate ale Rusiei.
Ucraina anticipează o campanie de „gherilă totală”
Rusia încearcă să împartă Ucraina în două pentru a crea o regiune controlată de Moscova, după ce nu a reușit să preia întreaga țară, a declarat șeful serviciilor de informații militare ucrainene, Kirilo Budanov, promițând însă Rusiei o campanie de „gherilă totală”.
Ucraina susține că a distrus o navă rusească în portul Berdeansk
Armata ucraineană a anunțat că a distrus o navă de transport rusesc în portul Berdeansk, pe 24 martie. Orașul ucrainean de pe malul Mării Azov este ocupat de forțele rusești invadatoare, iar portul a fost folosit pentru a aduce echipamente militare și provizii. Nu s-a putut verifica imediat dacă exploziile au rezultat în urma unui atac ucrainean sau din altă cauză.
Imagini filmate cu drona arată amploarea dezastrului din Mariupol
O înregistrare video realizată cu ajutorul unei drone arată amploarea distrugerilor din Mariupol, orașul-port de la Marea Azov. Mii de civili rămân blocați în orașul asediat de forțele rusești.
Care este miza bătăliei pentru Mariupol?
Armata rusă continuă asediul asupra mai multor orașe din Ucraina, inclusiv la Mariupol, portul de la Marea Azov, luat în încercuire de mai bine de trei săptămâni și distrus – susțin autoritățile ucrainene – în proporție de peste 80%. Din cei peste 430.000 de locuitori, doar câteva zeci de mii au reușit să fugă, majoritatea cu automobilele personale. Orașul nu are apă curentă, electricitate și căldură, iar oamenii nu au hrană și nu se se știe câți dintre ei au fost uciși în cursul asediului. Ce ar însemna căderea orașului-port, care este și un important centru industrial, pentru Ucraina, dar și pentru Rusia? Mai multe, AICI.
SUA avertizează: Rusia poate lansa atacuri și pe frontul cibernetic de luptă
Până acum, în ciuda confruntării cu Occidentul, Vladimir Putin nu a recurs la o armă cu care a obișnuit în ultimii ani și anume atacuri cibernetice. Însă potrivit spuselor președintelui SUA, Joe Biden, această realitate s-ar putea schimba. „Cu cât Putin se va simți mai cu spatele la zid, cu-atât tacticile sale vor fi mai dure și unul dintre instrumentele la care e posibil să recurgă, după opinia noastră, este cel al atacurilor cibernetice”, a spus șeful executivului american. Mai multe, AICI.
Joe Biden la Varșovia: „Ucraina nu va fi niciodată o victorie pentru Rusia”
Vladimir Putin nu mai poate rămâne la putere, iar războiul său împotriva Ucrainei este un eșec strategic pentru Moscova, a declarat președintele american Joe Biden într-un discurs ținut pe 26 martie la Varșovia, de unde le-a transmis ucrainenilor: „Suntem alături de voi!”. Casa Albă a spus ulterior ca Biden nu a făcut apel la o schimbare de regim în Rusia.
„Z” – dar nu de la Zelenski
Rusia duce în Ucraina un război pe cel puțin două fronturi: pe teren și pe „terenul simbolurilor”. Iar dacă primul nu pare să meargă așa cum și-a dorit sau închipuit Kremlinul – susțin experții militari occidentali – al doilea funcționează mult mai bine, cel puțin în Rusia. Așa s-a ajuns și la „războiul simbolurilor”, între Z și trandafirul alb. Mai multe, AICI.
Beckham își cedează contul de Instagram unei anesteziste din Harkov
Cunoscutul fotbalist englez David Beckham și-a predat temporar contul de Instagram unui medic pediatru anestezist din Harkov. De duminică, cei peste 70 de milioane de urmăritori ai lui Beckham pot să vadă care sunt condițiile într-o maternitate, aflată sub amenințarea constantă a bombelor rusești. Doctorița a arătat și imagini din subsolul spitalului unde sunt evacuate femeile care așteaptă să nască, dar și proaspetele mame.
Moldova primește primele ajutoare americane pentru refugiații ucraineni
SUA acordă Republicii Moldova ajutoare de 30 de milioane de dolari pentru găzduirea refugiaților ucraineni. Ambasadorul american la Chișinău, Kent D. Logsdon, a făcut anunțul pe 20 martie la Centrul Fides pentru refugiați, din Chișinău. El s-a arătat „foarte îngrijorați” de ceea ce s-ar putea întâmpla în regiune, dar a adăugat că, „în acest moment, nu există semne că Moldova ar putea fi ținta unui atac”. Mai multe, într-o relatare semnată de Liliana Barbăroșie.
Ce a vrut și ce mai vrea Putin de la Ucraina?
Negocierile de pace ruso-ucrainene continuă prin videoconferință. De la începutul invaziei rusești în Ucraina, Turcia s-a oferit să medieze conflictul dintre cele două părți – iar joi seară, la trei săptămâni de la începutul războiului, președintele rus Vladimir Putin l-a sunat pe omologul său turc Recep Tayyip Erdogan și i-a spus care ar fi condițiile Moscovei pentru un acord de pace. Dar, la urma urmei, de ce a invadat Putin Ucraina? Mai multe AICI.
Un ucrainean care și-a pierdut familia într-un atac rusesc vorbește despre tragedia sa
La 6 martie, Serhii Perebiinis și-a pierdut întreaga familie în timp ce încercau să se evacueze dintr-o suburbie a Kievului. Moartea soției și celor doi copii ai săi cauzată de un obuz rusesc a fost documentată de jurnaliști aflați la fața locului, iar imaginile cu trupurile lor neînsuflețite au făcut înconjurul lumii. Perebiinis a vorbit despre această tragedie cu postul Current Time. (ATENȚIE: Urmează imagini care vă pot afecta emoțional.)
Ar putea fi Putin judecat pentru crime de război?
Curtea Penală Internațională (CPI) îl investighează pe președintele Rusiei pentru posibile crime de război în Ucraina. Se pune însă din start întrebarea legitimă: Este oare Putin susceptibil să fie într-adevăr judecat la Haga? Mai multe AICI.
Moscova și „operațiunile ei militare”
În ultimele aproape opt decenii, fosta Uniune Sovietică (URSS), iar apoi și moștenitoarea sa, Federația Rusă, au fost implicate în multe conflicte militare. De fiecare data, denumirea oficială a agresiunii a fost alta decât cea occidentală, așa cum se poate vedea în tabelul de mai jos.
S-a bazat Rusia pe informații greșite înainte de a intra în Ucraina?
Mai mare, mai puternică, mai bine dotată și antrenată, armata rusă ar fi trebuit să anihileze rezistența militară ucraineană, iar soldații ruși urmau să fie primiți cu resemnare pasivă, dacă nu chiar cu brațele deschise. Războiul din Ucraina se apropie de a treia săptămână, dar profeția nu s-a adeverit. De ce? Vedeți aici o analiză semnată de jurnalistul Europei Libere Mike Eckel.
