Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut un nou apel ucrainenilor ca să reziste în fața invaziei rusești, care a început pe 24 februarie. Dar s-a declarat dispus și la un compromis major pentru a ajunge la pace: Ucraina renunță la ambiția de a fi admisă în NATO.
„Oricum, Occidentul nu știe ce loc ar trebui să aibă Ucraina în NATO”, iar Statele Unite „nu vor să se implice direct” în acest război, a declarat Zalenski la o conferință de presă cu mediile europene, la Kiev. În schimb, el cere încetarea luptelor, retragerea trupelor rusești și garanții de securitate pentru țara sa, care să fie sprijinite de terțe țări. Un fel de articolul 5 „light” din Tratatul Nord-Atlantic.
Între timp, armata rusă continuă bombardamentele la Kiev dar și la Mariupol, port la Marea Azov, încercuit de mai bine de trei săptămâni și distrus – susțin autoritățile ucrainene – în proporție de peste 80%. Din cei peste 430.000 de locuitori, doar câteva zeci mii au reușit să fugă, majoritatea cu automobilele personale.
Orașul nu are apă curentă, electricitate, și căldură, iar oamenii nu au hrană și nu se se câți dintre ei au fost uciși în cursul asediului. Autoritățile ucrainene au refuzat din nou luni să-l predea.
Căderea orașului-port, care este și un important centru industrial, ar fi o lovitură economică majoră pentru Ucraina și o victorie simbolică pentru Rusia.
„Mariupol are o semnificație practică și simbolică pentru Rusia”, a declarat Andrii Ianitski, șeful Centrului de excelență în jurnalism economic de la Școala de Economie din Kiev.
„Este un mare oraș-port și o bază pentru forțele armate ucrainene. Dacă rușii vor să aibă un coridor terestru [din Donbas] până în Crimeea, trebuie să controleze orașul.”
Mariupol este un centru pentru industria metalurgică, aici se produc mașini grele și se fac reparații navale. Cele mai mari combinate de oțel din Ucraina, deținute de principalul grup metalurgic al țării Metinvest, se află în Mariupol. Unul din ele, Azovstal, a fost grav avariat de bombardamentele rusești săptămâna aceasta.
Mariupol este și cel mai mare port comercial de la Marea Azov, prin care Ucraina exportă cereale, fier și oțel și mașini grele. În 2021, principalele destinații pentru exporturile ucrainene din portul Mariupol au fost țările europene și din Orientul Mijlociu precum Italia, Liban și Turcia.
Portul a pierdut deja venituri importante după începutul războiului din Donbas, în 2014, când a pierdut transportul mărfurilor în trazit de pe piețe tradiționale, cum ar fi Rusia.
După anexarea peninsulei ucrainene Crimeei, Rusia a construit un pod care leagă peninsula de continent și a impus unilateral restricții pentru navele care treceau prin strâmtoarea Kerci.
În 2014, Mariupol, al doilea oraș ca mărime din regiunea Donețk, a rezistat unei scurte ocupații de către separatiștii pro-ruși. După ce Ucraina a pierdut controlul asupra capitalei regionale Donețk, Mariupol a găzduit cel mai mare număr de persoane strămutate din zonele ocupate ale Donbasului, peste 96.000 de persoane în 2019.
Mariupol se află pe teritoriul revendicat de așa-numita Republică Populară Donețk, a cărei independență a fost recunoscută de Rusia înainte de lansarea invaziei. Mai mult, face parte și din regiunea sau mai degrabă proiecția geografică a ceea ce Vladimir Putin numește Novorossia, Noua Rusie – un teritoriu care s-ar întinde în estul și sudul Ucrainei de-a lungul coastei Mării Negre și ar îngloba, potrivit lui Putin, „ținuturi istorice rusești”.
Capturarea orașului Mariupol ar fi, de asemenea, o victorie uriașă pentru propaganda de la Kremlin, care descrie Ucraina drept o țară guvernată de naziști, iar actualul război drept „luptă pentru de-nazificare”.
Mariupol găzduiește o unitate paramilitară ucraineană numită Brigada Azov, din care fac parte extremiști de dreapta, inclusiv neo-naziști.
Deși formează doar cea mai mică parte din forțele ucrainene, această unitate paramilitară a fost un instrument de propagandă util pentru Moscova, în încercarea de a descrie războiul drept „de-nazificare”.
Dacă Rusia reușește să captureze un număr semnificativ de luptători ai „Brigăzii Azov”, este probabil că aceștia vor fi prezentați în mass-media rusă controlată de stat, ca parte a războiului informațional pe care îl duce pentru a discredita Ucraina și regimul de la Kiev.
O victorie rusă la Mariupol ar permite Kremlinului să arate populației sale - prin intermediul mass-media controlate de stat - că Rusia își atinge obiectivele și face progrese.
Președintele Vladimir Putin ar putea revigora și ideea de „cruciadă pentru salvarea rușilor din tirania unui guvern pro-occidental”, cum e considerat de Kremlin cel de la Kiev, care „nu ne împărtășește valorile”, este de părere Andrii Ianitski, șeful Centrului de excelență în jurnalism economic de la Școala de Economie din Kiev.
Pentru ucraineni, pierderea orașului Mariupol ar fi o lovitură majoră – nu doar militară și economică – ci și pentru moralul ucrainenilor care participă acum, trup și suflet, la apărarea țării. Ar fi al doilea marea oraș pierdut, după Herson.
Oraș aproape distrus, Mariupol ar puea fi folosit și de ruși pentru a intimida opoziția ucraineană: acesta este prețul unei rezistențe inutile, în fața armatei ruse. Un oraș distrus total.
„Rușii nu au putut intra în Mariupol cu tancurile lor, așa că l-au distrus. Și asta ar trebui să ne așteptăm să vedem în orice alt oraș care este important pentru ruși din punct de vedere strategic”, a declarat Sir Richard Barrons, general, fost șef al statelor majore reunite britanice, într-un interviu pentru BBC.
