Linkuri accesibilitate

Igor Munteanu: Nealinierea la sancțiunile anti-ruse „o să ne coste”


Igor Munteanu în studioul Europei Libere
Igor Munteanu în studioul Europei Libere

Fostul ambasador moldovean în Statele Unite, Igor Munteanu, este de părere că nealinierea la politica de sancțiunile occidentale aplicate Moscovei ca urmare a războiului declanșat împotriva Ucrainei va costa R. Moldova în relația cu partenerii occidentali, dar și cu Kievul. Expert în domeniul politicilor publice și instituțiilor europene, fost deputat al Platformei DA, Igor Munteanu a făcut declarația într-un interviu acordat Europei Libere. El a reluat și o teză dintr-un recent articol al său din jurnalul International Politics and Society, în care afirma că este falsă ideea că neutralitatea invocată frecvent de autoritățile moldovene în urma invaziei rusești in Ucraina poate rezolva problema unor amenințări externe sau interne ale R. Moldova. Interviul a început de la mesajul pe care îl transmite decizia Chișinăului de a nu se alinia sancțiunilor occidentale contra Rusiei.

Igor Munteanu: Nealinierea la sancțiunile față de Rusia „o să ne coste”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:16:02 0:00

Igor Munteanu: „Transmite două tipuri de mesaj. Este un mesaj către Kiev, în care spune: „noi nu suntem suficient de rezilienți ca să ne permitem riscurile să vă apărăm sau să aplicăm sancțiuni, în condițiile în care voi aveți un război pe teritoriul vostru”. Mesajul este foarte surprinzător, ca să folosesc o formulă moale.

Este adevărat că, după ce această decizie a Chișinăului a fost criticată public de către ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba, a existat o altă declarație a lui Mihailo Podoliak (consilierul președintelui Volodomir Zelenski), care a înmuiat accentele și a menționat că, de fapt, Kievul și administrația președintelui Zelenski înțeleg motivele pentru care R. Moldova a decis sau a ales să facă acest gest. Dar bănuiesc că această decizie ne va costa, totuși, inclusiv în raport cu statul vecin, care în acest moment se confruntă cu agresiunea militară rusească.

Al doilea mesaj pe care îl transmite această poziție a Chișinăului, de data aceasta în raport cu statele occidentale, este că nu suntem siguri de care parte a baricadei ne aflăm. Pe de o parte, criticăm agresiunea, așa cum a făcut-o dna președintă Maia Sandu, dar pe de altă parte nu ne asumăm niciun fel de riscuri sau sugerăm că am prefera situația în care nu vedem, nu auzim și suntem mai degrabă preocupați de faptul ca efectele acestui război ori ecourile acestui război să treacă pe alături de noi.

Or, acest lucru în limbajul politicilor publice se numește free rider. Înseamnă dorința unui consumator de a primi un beneficiu fără ca să plătească pentru acesta. Și free rider este, de fapt, modul în care suntem examinați în acum, după nealinierea la sancțiunile internaționale, dar și atunci când Ucraina a cerut, aderarea sau acceptarea perspectivei de aderare la Uniunea Europeană, printr-o scrisoare semnată adresată de președintele Zelenski Consiliului European. Atunci, ne-am îmbulzit și noi imediat la aceeași poartă, să cerem aderare pentru R. Moldova.

Eu sunt pentru această scrisoare și era în mod clar momentul în care R. Moldova să o trimită și ea. Dar atunci când ceri aderare în același vagon cu Ucraina, care se luptă pentru existență și își sacrifică toate resursele în mod strategic, pentru ca să gonească năvălitorii, asupritorii, puterea străină care explodează orașele din Ucraina, atunci nu se cade să intri în ispita jumătăților de măsură.

Deci, eu cred că ambele lucruri sunt intrinsec legate, scrisoarea de aderare la UE era necesar să fie completată cu alinierea la politicile de sancțiuni, cu atât mai mult cu cât, oricum, noi nu putem să exportăm în acest moment în Federația Rusă sau în Belarus, pentru că toate căile de acces sunt blocate, în Polonia, sau pe Marea Neagră și cu atât mai mult cu cât noi suntem obligați să decongestionăm monopolurile instalate pe piața de energie prin diversificarea rapidă și accelerată a pieței și conectarea R. Moldova la piața de energie electrică din Europa, după cum și la piața de gaze naturale. Noi suntem obligați de evenimentele respective, nu văd niciun motiv pentru care cineva să zică: „nu, că am avea costuri suplimentare”.

Al treilea element care trebuie menționat este că această jumătate de măsură în privința politicilor de sancțiuni este interpretată ca un fel de acceptate a vulnerabilităților interne, o lipsă de reziliență la care noi nu suntem capabili în acest moment să găsim un răspuns. Or, indiferent de culoarea guvernului, el are oblșigația să caute și să găsească instrumente de ameliorare a oricăror grupuri proxy, care ar lucra pentru interesele Federației Ruse în R. Moldova și prevenire a oricăror zone de risc, care ar putea să pericliteze infrastructura de bază sau siguranța cetățenilo, folosind mijloacele specifice ale serviciilor speciale, ale ministerului de interne și ale tuturor agențiilor care competente în acest domeniu de securitate și apărare”.

Europa Liberă: Când credeți că va începe R. Moldova să urmeze mai îndeaproape politica externă a Uniunii Europene, așa cum prevede de altfel și Acordul de Asociere? Când va fi momentul propice?

Igor Munteanu: „Atunci când va exista voință și curaj, pentru că alinierea la politica de sancțiuni internaționale înseamnă curaj din partea statului respectiv.

Noi nu suntem un stat din Parteneriatul Estic care doar rupem florile, noi trebuie să le sădim, să le cultivăm, să ne rupem de oglindă și de propria admirație pentru propria persoană și să mărim într-un fel reziliență prin acțiuni propriu-zise. Noi nu suntem singurii în această situație.

Uitați-vă cât de greu se adaptează Germania la politica de sancțiuni contra Rusiei. A trebuit ca actualul cancelar, Olaf Scholz, să treacă peste niște stereotipuri și sisteme înrădăcinate de zeci de ani, pentru ca: să pună capăt dezvoltării Nord Stream 2; să decidă să trimită mai mult echipament și să trimită, în general, echipament militar ca asistență Ucrainei, ceea ce era o temă tabu până atunci. Dar așa se întâmplă că, în acest moment, Estonia, care este de 65 de ori mai mică decât Germania, trimite de șase ori mai mult echipament militar Ucrainei.

Noi, în R. Moldova, ar trebui să înțelegem că este nevoie să învățăm din această criză extraordinară de securitate din regiunea noastră, să ne facem temele și să ne aliniem de partea corectă a baricadei. Iar partea corectă a baricadei înseamnă nu doar denunțarea verbală a regimului agresiv al Federației Ruse în raport cu Ucraina, dar și crearea condițiilor necesare în Republica Moldova, pentru ca: să eliminăm propaganda de război a Federației Ruse; să creăm instituțiile care să asigure calmul, pacea, dar nu prin complicități, ci prin abordări specifice statului de drept; să prevenim orice încercare de a utiliza anumite instrumente de control sau de monopol ale Federației Ruse contra intereselor noastre naționale.

Nu putem, de exemplu, să transmitem mesajul corect și să creăm politici corecte, dacă stăm la jumătatea drumului, ca măgarul lui Buridan, între două stoguri de fân. Noi trebuie să fim de partea corectă a baricadei și asta ar fi însemnat ca în momentul în care aceste sancțiuni internaționale au fost anunțate public, noi să ne aliniem.

Există dimensiunea de securitate și apărare de care sunt responsabile mai multe agenții: de la serviciile speciale, ministerul de interne și Consiliul de Securitate al președintelui, ca organ consultativ, până la anumite formate speciale, cum ar fi, de exemplu, o celulă de criză, care trebuie să funcționeze permanent în momentul acesta și care trebuie să fie deschisă la comunicarea și consultările cu mai mulți actori ai societății civile.

Societatea civilă nu se limitează la PAS, partidul de guvernământ, societatea civilă și actorii care pot să fie folositori pentru această articulare a rezilienței este mult mai largă și, din păcate, actuala guvernare nu o utilizează în mod eficient, ci se bazează mai degrabă pe propriile instincte, or acest lucru nu creează empatie.

În acest moment în care Ucraina este atacată mișelește, R. Moldova nu poate să se culce pe o ureche și să considere că pericolele trec numai prin enunțarea faptului că noi suntem neutri. Este un enunț pe care ni l-am auto-insuflat, dar afirmarea neutralității nu are nicio valoare practică. Respectiv, trebuie să intensificăm colaborarea cu toate statele și alianțele posibile, pentru ca să asigurăm cetățenilor din R. Moldova suficientă încredere în faptul că interesele și libertățile lor vor fi protejate.

Cât privește dimensiunea economică, de la începutul războiului, din 24 februarie, exporturile noastre agricole s-au redus cu 50%. Asta înseamnă că noi nu mai putem utiliza porturile de la Odesa, Iliciovsk, nu mai putem utiliza nici portul de la Reni, acolo unde, de exemplu, se orienta foarte mult transport care încărca și descărca grâne din R. Moldova.

Ce facem noi? Așteptăm ca altcineva să ne rezolve această problemă și nu acționăm în regim de urgență ca să înlăturăm barierele la exporturi. Acest lucru lovește în bugetul de stat și lovește în atmosfera generală resimțită de cetățenii care, pierzând slujbele și oportunitățile economice, vor fi nemulțumiți și își vor îndrepta furia asupra actualului guvern.

Iar motivul de bază pentru care aceste probleme se adună este că o parte din actualul guvern trăiește în bula proprie, nu înțelege că trebuie să acționeze de urgență, lucrează în continuare cu anumite stereotipuri și anumite găști sau grupuri, care nu-i permit să vadă orizonturile acestei crize.

Desigur, anumite lucruri s-au deblocat și trebuie să vedem și partea plină a paharului, cum este, de exemplu, alinierea la ENTSO-E. Intrarea în sistemul de electricitate europeană este o mare victorie, dar ea nu este utilizată în momentul acesta și noi suntem în continuare privați de alternative, cumpărăm în continuare electricitate doar de la Cuciurgan, ceea ce este o mare problemă.

În condițiile în care trebuie să diversifici rapid și accelerat alternativele, opțiunile de piață, actualul guvern, din păcate, se mișcă foarte greu și, deseori, ai impresia că încearcă să dea viață unor scheme mai vechi care tratau businessul în calitate de servitor al propriilor interese. Acesta este o mare problemă.

Am încercat să delimitez aceste dimensiuni importante care trebuie într-un fel să insufle actualei guvernări ideea că nu suntem în condiții de pace, suntem în condiții de război și acțiunile sau măsurile pe care trebuie să le întreprindă trebuie să fie de urgență, trebuie să fie extraordinare.

Atunci când au senzația că n-au soluții, trebuie să se adreseze la producători, la societatea civilă, la parteneri, la toată lumea care poate să contribuie cu aceste soluții de căutare a alternativelor, pentru că lipsa de alternative doar va întări panica și haosul din economie.”

Europa Liberă: Ce ne puteți spune despre „coloana a cincea” a Rusiei în R. Moldova, despre care scriați în articolul recent din jurnalul International Politics and Society? Includeți în această coloană a cincea persoane ca fostul președinte Igor Dodon care pozează în mai-marele pe comerțul cu Rusia și care spune că principala grijă a Chișinăului trebuie să fie aceea de a nu supăra Rusia?

Igor Munteanu: „Fără îndoială! Coloana a cincea este, într-adevăr, reactivată și, în acest moment, încearcă să livreze mesaje false, cum este, de exemplu, inițiativa PSRM-PCRM de a adopta niște legi suplimentare privitor la neutralitatea permanentă. Este o agendă falsă, este o temă falsă.

Apoi, există o parte din coloana a cincea, inclusiv foștii dregători ca Dodon sau ca alți oameni care sunt puternic conectați la banii rusești, la serviciile speciale rusești, care-și fac treabă, încercând să mobilizeze opinia publică âmpotriva orientării sau direcției de integrare europeană și, în particular, contra Ucrainei și contra refugiaților ucraineni.

Al treilea segment este legat probabil de grupurile care au aparținut pe timpuri de camarila lui Plahotniuc, care încearcă să-și regăsească locul la putere prin formularea unor soluții comode pentru actuala guvernare, deseori bine plătite, pentru ca actuala guvernare să greșească strategic și să ia decizii imorale.

Acest lucru se observă la mai multe nivele ale guvernării, de la administrații locale până la agențiile de stat, care sunt în acest moment deplin controlate de un singur partid. Și toate aceste trei elemente se coagulează în crearea unui fundal neliniștitor pentru șansele guvernării de la a juca cinstit și de a da soluții de stabilitate politică în Republica Moldova”.

Europa Liberă: Ce scenariu vi se pare cel mai plauzibil, în acest moment, pentru Ucraina? Și ce soluție în Ucraina ar putea răspunde cel mai bine intereselor R. Moldova?

Igor Munteanu: „Singura opțiune în care noi putem câștiga luptele noastre din R. Moldova este situația în care Ucraina rezistă, supraviețuiește și își întărește puterile, pentru ca să ofere o demonstrație de curaj pentru toți europenii, nu doar pentru R. Moldova.

Dacă Ucraina trece acest mare test de reziliență, R. Moldova se va simți în bună pază, dar lecțiile Ucrainei trebuie să fie învățate rapid și în acest moment, acum.

Lecțiile Ucrainei sunt, în primul rând, că trebuie ca orice stat, oricât de mic ar fi, să aibă propriile capacități de apărare și de prevenire a riscurilor externe.

În al doilea rând - că trebuie să existe o agendă în care și guvernarea, și cetățenii cred că transformările sunt pentru prosperitate și bunăstare.

Și, în al treilea rând - că legătura cu UE și statele vecine trebuie să fie folosită la maximă turație. Exact această legătură puternică cu Polonia, cu Statele Unite, cu statele europene îi ajută în acest moment pe ucraineni să reziste. Dacă n-ar fi existat investiții constante din 2014 până în acest moment, nu s-ar fi ales nici praful din armata ucraineană, iar această lecție am impresia că nu este suficient de bine învățată și înțeleasă la Chișinău, don nou, din cauza ideii false că neutralitatea rezolvă de la sine problema unor amenințări externe ori interne.

Și Republica Moldova trebuie să înceteze să trăiască într-o iluzie că, fiind de talie mică, Federația Rusă nu are timp ca se ocupe și de ea, să cauzeze un dezastru, sau să dăuneze interesului public aici. Din contra, amenințările sunt vii și presante și la aceste amenințări trebuie să răspundem în mod adecvat”.

XS
SM
MD
LG