În procesul preluării controlului cvasi-total asupra societății ruse, biserica ortodoxă joacă un rol esențial.
Cotidianul francez Le Monde, în numărul său datat de astăzi, 20 aprilie, analizează în detaliu felul în care clerul ortodox rus, strâns în rang în jurul patriarhului Kirill, mărșăluiește pentru Putin, propovăduind “justețea” războiului din Ucraina.
Scrie Le Monde: «A trecut vremea tăcerii în rândurile Bisericii Ortodoxe Ruse și a venit rândul sprijinului explicit și tămâiat pentru Vladimir Putin și Kirill, Patriarhul Moscovei. De două săptămâni încoace, sumedenie de episcopi ruși iau cuvântul pentru a aproba și sprijini ofensiva militară din Ucraina ordonată de președintele rus. Acesta este un fapt nou pentru că, în primele cinci săptămâni de operațiuni militare, Kirill, deși aliniat total în spatele șefului statului, a fost singurul care a luat cuvântul oficial. Încă din 24 februarie, patriarhul acordase un total sprijin religios invaziei Ucrainei, operațiune care, potrivit lui, are o dimensiune „metafizică” și care este dusă împotriva „forțelor răului” ostile unității. poporului şi Bisericii Ruse.»
Unul dintre misionarii războiului e mitropolitul de Pskov Tihon Șevkunov. Ultranaționalist, reputat a fi foarte apropiat de Vladimir Putin și de FSB, serviciul rus de informații, mitropolitul Pskov i-a îndemnat pe 8 aprilie pe credincioșii eparhiei sale: „De ce a fost luată o decizie atât de grea de către președintele nostru? (…) Pe baza discuțiilor pe care le-am avut cu el, pot spune că, dacă nu ar fi considerat că există motive de importanță vitală, ba chiar un pericol iminent pentru poporul rus, el nu ar fi inițiat această operațiune. (...) Dacă n-ar fi făcut-o acum, ci mai târziu, Rusia ar fi fost atacată, cu riscul de a produce milioane de victime (...) Să ne amintim de începutul Marelui Război Patriotic [al Doilea Război Mondial] din 1941 și pierderile teribile pe care le-am avut atunci.»
La fel sunt, mai aflăm din Le Monde, episcopul Sava de la Moscova, mitropolitul Serghei din Voronej și Porfir, starețul mănăstirii Solovki. Radicalizarea pozițiilor se resimte însă și în afara granițelor Rusiei. În Lituania, Mitropolitul de Vilnius, Inocențiu, dependent de Patriarhia Moscovei, fusese unul dintre puținii care și-au exprimat „dezacordul politic” cu Kirill în momentul invadării Ucrainei. De atunci, poziția sa a evoluat, se pare, și el tocmai și-a dat afară secretarul eparhial, care se împotrivea sprijinului pentru război adus de patriarhul Moscovei.
Integrarea accelerată a Albaniei
Tot în Franța, Libération decriptează felul în care, în fața oameni amenințării ruse, Albania, deja membră în NATO, caută să se apropie cât mai mult de UE: «Departe de a-i diviza pe europeni, ofensiva rusă în Ucraina a avut ca efect consolidarea și militarizarea continentului. Cazul Albaniei, care evoluează în jurul UE, pare a fi un bun exemplu de convergență accelerată, presiunea exercitată de agresivitatea rusă punând capăt amânărilor.»
În ce privește NATO: „Albania și-a oferit baza aeriană de la Kuçova, care, adăugându-se bazei militare NATO Bondsteel, din Kosovo, oferă un atu strategic major într-o zonă foarte instabilă politic. Baza aeriană de la Kuçova acoperă zona Balcanilor, dar și o parte a Mării Negre și a Orientului Apropiat, cum a declarat-o pentru AFP ministrul albanez al apărării Niko Peleshi."
Si dacă Elveția ar decide să se asocieze cu NATO?
Elveția este încă neutră? În Confederația Helvetă, această întrebare se află în centrul dezbaterilor încă de la începutul războiului din Ucraina, ne asigură Frankfurter Allgemeine Zeitung. Potrivit ziarului conservator german, „fiecare tabără politică monopolizează, de câteva săptămâni, dreptul de a redefini neutralitatea elvețiană”. Iar unii profită de ocazie pentru a discuta o posibilă apropiere de Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).
La începutul lunii aprilie, Thierry Burkart, liderul partidului liberal-radical elvețian, a readus „subiectul tabu” pe masă. Susținător al unei linii dure în relațiile Elveției cu Uniunea Europeană, el s-a arătat a fi relativ deschis la cooperarea cu NATO. „Noi încă vedem Elveția ca pe un arici, închis în sine, capabil să se apere în mod autonom, dar în realitate strategia noastră nu este în concordanță cu potențialele amenințări europene ale secolului XXI”, a asigurat el.
Netflix pierde abonați și se prăbușește în bursă
În sfârșit, pentru prima dată în zece ani, Netflix a înregistrat o scădere a numărului de abonați în primul trimestru al anului. O palmă neașteptată pentru gigantul de streaming, penalizat pe dată cu o scădere cu 25% a prețului acțiunilor.
“Dar ce naiba se întâmplă cu Netflix? ”, se întreabă revista New York Magazine. După un deceniu de creștere insolentă – chiar exponențială în timpul pandemiei de Covid-19 – gigantul de streaming a pierdut 200.000 de abonați în primele trei luni ale anului. Pe 31 martie, Netflix avea peste 221,64 milioane de abonați.
„Și cel mai rău urmează să vină: Netflix prevede pierderea a încă două milioane de abonați până la sfârșitul lunii iunie”, chiar dacă streamer-ul anticipează o creștere cu 2,5 milioane de abonați în primul semestru – o cifră „deja considerată cu adevărat mediocră la începutul acestui an”, ironizează revista.
Pierderile sunt datorate în bună parte “deciziei Netflix de a-și suspenda serviciile în Rusia – une platforma avea 700 000 de abonați – din pricina invadării Ucrainei”, nuanțează Hollywood Reporter. Fără pierderile din Rusia, Netflix “crede că ar fi câștigat 500 000 de abonați în primul trimestru”.
Dar pentru Los Angeles Times, încetinirea era „inevitabilă după creșterea bruscă observată în timpul pandemiei”. Și, în timp ce Netflix rămâne „jucătorul dominant în sectorul de streaming, platforma se confruntă cu o concurență sporită” din partea Disney+, Apple TV+, Amazon Prime, Paramount+, Hulu și altele ca HBO Max.
Ca o primă măsură, Netflix a anunțat că va introduce un abonament mai ieftin și — oroare!—… publicitate!…