Pre-vetting-ul în justiție a întârziat, dar se lucrează (Infografic)

Guvernarea PAS își menține planul ambițios de a verifica integritatea a peste o sută de candidați la principalele funcții din administrarea justiției, cu scopul curățării acestui sistem de persoane corupte și compromise. Dar punerea în practică a planului se amână până cel puțin în luna iulie.

Trebuie verificate veniturile candidaților la funcții de membri în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) și colegiile specializate aferente, iar apoi - comparate cu averile.

Verificările se vor face de o Comisie de pre-vetting compusă din trei experți locali și trei experți străini, care solicită informații despre candidați atât candidaților, cât și unor instituții ale statului.

Inițial, guvernarea își punea ca scop efectuarea verificărilor în perioada martie – mai. Termenul a fost depășit, iar autoritățile au sugerat că inclusiv din cauza crizelor declanșate de războiul din Ucraina.

Comisia pre-vetting a publicat pe 2 iunie proiectul unei declarații de avere și interese personale pentru ultimii 5 ani pe care trebuie să o completeze candidații la funcții în CSM și CSP și colegiile specializate aferente.

Comisia pre-vetting i-a avertizat că au o lună să se „familiarizeze” cu declarațiile în care li se cer „atât informații privind averea și interese personale, cât și lista persoanelor apropiate din sistemul judecătoresc, al procuraturii și serviciul public”.

Proiectul declarației de avere și interese personale pre-vetting

Abia la începutul lunii iulie, candidații vor fi invitați să-și depună declarațiile. Procesul nu va mai fi la o etapă incipientă, dar până la încheierea lui ar putea să dureze încă mult. La principalele funcții din administrarea justiției s-au înscris 105 candidați, inclusiv 44 de judecători, 56 procurori și alții 4, iar câteva instituții încă mai trebuie să-și desemneze candidații.

Cei care vor fi descalificați, vor putea contesta deciziile Comisiei pre-vetting. Pe de altă parte, concluziile Comisiei pot servi temei pentru anchete penale contra celor respinși, dacă se constată discrepanțe între veniturile declarate și averea reală.