„Am făcut tot ce am putut” pentru a evita o „tragedie”, cum este războiul din Ucraina astăzi, nu „mi-am făcut iluzii” cu privire la Putin, dar „Rusia este o țară imensă”, „a doua putere nucleară din lume”, care nu poate fi ignorată.
Acesta a fost leit-motivul fostei cancelare germane Angela Merkel în primul interviu pe care l-a dat de când s-a retras de la putere și mai ales de când Rusia a invadat Ucraina.
Germania, alături de Franța, a fost arhitecta acordurilor de la Minsk, negociate după anexarea abuzivă de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea în 2014, acorduri care au eșuat.
„Este un atac brutal, un act care încalcă toate acordurile și legile internaționale și care nu poate fi justificat” a spus spus fosta șefă a guvernului german, referindu-se la invazia rusă. Cu toate acestea, Angela Merkel pare să fi fost surprinsă de lipsa de logică și pragmatism a deciziei președintelui Vladimir Putin de a ataca Ucraina.
„Știam că Putin consideră destrămarea URSS cea mai mare tragedie politică a secolului trecut, știam că se simte mereu umilit de Occident, că pentru el întregul Occident este un inamic”, a mai spus Merkel. Așa gândește, chiar dacă nu are dreptate, dar asta nu justifică atacul asupra Ucrainei care este „o mare greșeală”, a continuat fosta cancelară, cunoscută tocmai pentru 16 de ani de decizii pragmatice și consecvente cu linia ei politică și interesele Germaniei și ale Uniunii Europene.
În aceeași cheie, a pragmatismului, a explicat fosta cancelară germană de ce s-a opus, în 2008, ca Ucraina - la fel ca Georgia – să primească o promisiune fermă că va fi admisă în NATO.
În primul rând pentru că nu era încă „o democrație stabilă”, lupta cu corupția era mai degrabă de formă, „Ucraina era controlată de oligarhi. Iar o perspectivă a admiterii Ucrainei în Alianță, ar fi fost primită la Kremlin drept „o declarație de război”. „(....) Știam ce poate face. Avem cazul Moldovei.”
Merkel a descris astfel situația din Moldova, pe care nu a vrut să o vadă repetată în Ucraina: „prin Transnistria [Putin] are mereu un picior în țară, ceea ce face imposibil pentru această țară să se apropie și mai mult de Occident”.
Atât președintele ucrainean Volodimir Zelenki, cât și ministrul său de externe și ambasadorul ucrainean la Berlin – renumit între timp pentru criticile sale extrem de ne-diplomatice la adresa guvernului german – i-au reproșat lui Merkel că în 2008, la summit-ul NATO de la București, s-a opus categoric admiterii Ucrainei în NATO. Dacă Ucraina era membru NATO, Rusia nu ar fi atacat, este raționamentul Kiev-ului astăzi.
Interviul de marți seară a fost din nou motiv de critică pentru ambasadorul Andrei Melnik, care i-a reproșat fostei cancelare tocmai că ...nu are nimic să-și reproșeze când vine vorba de politica față de Rusia, de Putin și de Ucraina.
Dar din punctul de vedere al fostei cancelare, remarcă analistul politic german Stephen Lamby, strategia ei in raport cu Rusia lui Putin a fost ghidată de convingerea că președintele rus „vrea să distrugă Uniunea Europeană”. O mărturisire pe care a făcut-o prima dată marți seară, și care a fost o noutate pentru publicul larg, dar și pentru experți, continuă Lamby, pentru că o arată pe Merkel într-un „război de ani de zile cu Putin, un război ideologic”, desigur.
În aceste condiții, este însă mai greu de crezut că a fost surprinsă de decizia președintelui rus de a ataca Ucraina, conchide analistul german.
