«Summitul NATO: tot mai multe arme pentru Ucraina, tot mai multe trupe împotriva Rusiei» este titlul analizei în această dimineață, în Libération, a concluziilor de ieri ale summitului NATO, unde liderii au decis că cei 30 de membri (curând: 32, prin aderarea Finlandei și Suediei) își vor întări structurile militare în Europa.
Cei care aveau mari așteptări de la această întâlnire la vârf a NATO nu au fost dezamăgiți. „Miercuri, 29 iunie, în timpul summitului de la Madrid, președintele Statelor Unite, Joe Biden, a anunțat o întărire considerabilă a prezenței militare americane [în Europa], relatează cotidianul spaniol El País. Membrii NATO nu doar că au ridicat de la patru la șase numărul distrugătoarelor ancorate permanent la baza navală [spaniolă] Rota, așa cum deciseseră cu o zi înainte, dar americanii au anunțat multe alte decizii importante.” Iar El Pais enumeră:
„Instalarea în Polonia a unui cartier general permanent pentru corpul 5 de armată al SUA, trimiterea unui batalion de sprijin tot pe teritoriul polonez, desfășurarea în România a unei brigăzi de aproximativ 3.500 de oameni, prin rotație, întărirea prezenței trupelor americane în Țările Baltice, staționarea a două escadroane suplimentare de avioane de luptă F-35 în Regatul Unit și capacități sporite de apărare aeriană în Germania și Italia.”
Această salvă de anunțuri din partea Statelor Unite reprezintă „un nou pas important” în acest context de conflict în Europa de Est, notează ziarul. De la începutul războiului din Ucraina, Washingtonul a trimis deja 20.000 de soldați suplimentari pe vechiul continent, ridicând la 100.000 de oameni totalul contingentului american din Europa.
„O militarizare a Europei”
Pentru ziarul din Madrid, orașul care găzduiește summitul, anunțul privind batalionul din Polonia are, pe lângă sensul său militar, „o profundă semnificație politică”. Într-adevăr, aceasta va fi „prima desfășurare permanentă a Statelor Unite pe flancul estic al NATO”, adică regiunea cea mai expusă amenințării ruse. O acțiune concretă pentru a reacționa eficient la „modificarea geopolitică de o amploare fără precedent în ultimii zeci de ani”, declanșată de conflictul din Ucraina.
Acest război a determinat de altfel Suedia și Finlanda să se alăture Alianței Atlantice. Acordul în acest sens, anunțat deja marți seara, este, fără îndoială, cel mai important rezultat al acestui summit.
„Vladimir Putin a dorit o „finlandizare a Europei” și în schimb obține o „militarizare a Europei””, a reacționat, vorbind despre asta, Joe Biden, citat de cotidianul italian La Repubblica.
În sfârșit, printre anecdotele din marginea summitului, Le Monde, în Franța. revelează că președintele turc Recep Tayyip Erdogan a refuzat să se întâlnească cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis.
Între timp în Rusia, scrie Washington Post, un grup de soții de soldați ruși au înregistrat un extraordinar apel video către autorități pentru a-și aduce bărbații în viață acasă. Una dintre ele a numit războiul „nedrept” în comentarii pe rețelele de socializare și a spus că autoritățile trebuie să-și asume vina pentru oamenii uciși. Apelul este un semn de disperare într-o societate în care chiar și cea mai blândă critică la adresa războiului dus de Rusia în Ucraina este de îndată pedepsită.
Iarna vrajbei noastre: «Allo, Vlad? Aici Manu!»…
Rămânând la relațiile personale rău înțelese și rău interpretate, săptămânalul satirico-politic francez Le Canard enchaîné oferă astăzi (numai în ediția pe hârtie, însă pe prima pagină) transcrierea unei părți a convorbirii telefonice dintre Emmanuel Macron și Vladimir Putin, în 20 februarie, exact înainte de declanșarea invadării Ucrainei.
Nu este vorba de un scoop al acestui săptămânal de investigații politice de o factură unică, ci de transcrierea unei părți a unui documentar mult așteptat care va fi difuzat în această seară (joi 30 iunie) de televiziunea France 2: «Un președinte, Europa și războiul», în care telespectatorul va putea auzi, transcris astăzi de Le Canard, următorul schimb de replici:
«Pe 20 februarie, în timp ce Macron ridică tonul pentru a obține o întâlnire de ultimul moment între Joe Biden și Putin, omul de la Kremlin aruncă: “Las-o baltă, mai degrabă am chef să joc niște hochei pe gheață. Chiar acum îți vorbesc din sala de sport…”
Fără nici o surpriză, președintele francez se izbește apoi, vreme de lungi minute, de zidul încăpățânării lui Putin și de legendara sa bună credință. Vladimir îi repetă foarte serios, fără să rîdă, că Ucraina caută să obțină bomba atomică și că el cere ca revendicările separatiștilor ruși să fie ascultate, până când Manu [Emmanuel Macron] se irită: „De-aia nu mai poate lumea de separatiștii tăi!” Ascultând astea, înțelegem mai bine amorul lui Putin pentru Macron, care încheie pe tonul unui examen de la facultate: „Eu nu știu unde a studiat Dreptul juristul tău. Eu mă uit numai la texte și încerc să le aplic!” Încă un pic și Macron l-ar fi „umilit” pe Putin…
Câteva zile mai târziu, încheie Le Canard, Putin, cu juristul său la braț, invada Ucraina, iar Macron constata, cu buzele umflate, că: „N-am reușit să-l conving…”»
