Linkuri accesibilitate

Ştiri

PSRM anticipează percheziții la membrii și activiștii săi

Protest organizat de PSRM
Protest organizat de PSRM

Socialiștii acuză guvernarea PAS că lansează o „amplă vânătoare de vrăjitoare” împotriva opoziției și anticipează percheziții masive la membrii și activiștii PSRM, așa cum se întâmplă în cazul Partidului Șor – cealaltă formațiune de opoziție din Parlamentul de la Chișinău.

„Conducerea statului vrea să închidă gura opoziției prin dosare politice, rețineri, arestări abuzive, încercând în acest fel să sustragă atenția populației de la problemele grave din societate, dar și să anihileze orice voce critică la adresa guvernării”, se arată într-o declarație emisă de Partidul Socialiștilor.

Circa 100 de percheziții la sediile Partidului Șor, acasă și în mașinile membrilor formațiunii au fost efectuate de oamenii legii luni, 25 iulie, în ancheta privind finanțarea ilegală a formațiunii. O altă rundă de percheziții la sediile din Chișinău și din țară a avut loc pe 21 iulie. Vicepreședinta partidului, deputata Marina Tauber, a fost lipsită de imunitate și plasată în arest preventiv, fiind acuzată de procurorii anticorupție că a prezentat date false în raportul financiar al formațiunii și că a acceptat cu bună știință finanțarea partidului de către o grupare criminală.

Marina Tauber se declară nevinovată, iar Partidul Șor susține că este vorba de un dosar politic, fabricat de PAS pentru a stopa protestele desfășurate de susținătorii săi și de a scoate formațiunea în afara legii.

Pe de altă parte, președinta Maia Sandu spune că „nu este o surpriză pentru cineva că acest partid politic se finanțează ilegal, din surse obscure și nedeclarate”, dar că se așteaptă la un proces corect și transparent, care să nu trezească semne de întrebare față de actul de justiție. Potrivit șefei statului, faptul că liderii Partidului Șor au știut în avans despre percheziții denotă că există scurgeri de informații din interiorul procuraturii.

Vezi ultimele știri

Activiștii de mediu demonstrează împotriva „distrugerii” Mării Negre cu un proiect de gaze

Protestul Greenpeace a avut loc în Karlsplatz din Viena, unde activiștii au ridicat un „turn de foraj” înalt de șase metri.
Protestul Greenpeace a avut loc în Karlsplatz din Viena, unde activiștii au ridicat un „turn de foraj” înalt de șase metri.

Organizația Greenpeace a organizat marți la Viena, cu ocazia Adunării Generale OMV, un protest împotriva planurilor de exploatare a gazelor fosile din Marea Neagră, care potrivit oamenilor de afaceri ar face din România cel mai mare producător de gaze din UE.

Sub sloganul "Nu distrugeți Marea Neagră", ecologiștii au solicitat la protestul lor de la Viena „oprirea imediată a exploatării zăcământului de gaze Neptun Deep din Marea Neagră, deoarece acesta amenință biodiversitatea marină și alimentează criza climatică”.

OMV a lansat proiectul Neptun Deep, aflat cam la 160 km depărtare de litoralul românesc al Mării Negre, în iunie 2023, prezentându-l ca o „enormă oportunitate” pentru România, căci i-ar consolida securitatea energetică, contribuind la dezvoltarea economică.

OMV susține că odată cu implementarea proiectului România ar deveni cel mai mare producător de gaze din UE.

Investițiile în faza inițială a proiectului sunt estimate la 4 miliarde de euro.

Ecologiștii spun că însă Neptun Deep, cel mai mare proiect de felului lui din UE, va produce o cantitate imensă de gaze cu efect de seră, iar apa contaminată cu substanțe chimice urmează să fie deversată în mare pe parcursul celor 20 de ani de existență preconizată a proiectului.

„Proiectul Neptun Deep este în contradicție cu orice efort de protecție a climei. OMV va cauza daune climatice masive pentru câțiva ani de profit, dar în cele din urmă noi toți trebuie să plătim factura”, a spus Greenpeace.

Sunt menționate de asemenea daunele pe care le va crea proiectul pentru fauna și flora din Marea Neagră, deja afectată de război, mine marine, plastice și poluare de tot felul.

Organizația amintește că a dat în judecată OMV Petrom, Romgaz, precum și autoritățile române, inclusiv din zona de litoral vizată de proiect, ca și pe experții care au evaluat tendențios impactul de mediu. Greenpeace a depus de asemenea o plângere la OCDE împreună cu mișcarea Fridays for Future. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Chișinăul reacționează la imaginile cu albia uscată a Nistrului, la Hotin

Albia uscată a fluviului Nistru
Albia uscată a fluviului Nistru

Autoritățile de la Chișinău au dat asigurări că Republica Moldova nu este și nu va fi afectată de secarea bruscă a râului Nistru în zona orașului Hotin din Ucraina, după ce locuitori din zonă au publicat imagini pe rețele cu albia uscată a fluviului.

Ministerul Mediului și Agenția „Apele Moldovei” susțin că „aceste fenomene hidrologice” nu vor afecta Moldova deoarece „scurgerea pe teritoriul țării este compensată din lacul de acumulare Nistrean ce asigură un volum suficient pentru acoperirea necesității atât pentru alimentarea cu apă a populației cât și menținerea condițiilor de viață din ecosistemele acvatice”.

Cele două instituții afirmă, într-un comunicat de presă, că „situația prezentată în imaginile video s-a creat din cauza deversărilor din lacul de acumulare Nistrean în perioada aprilie-mai, a debitelor mici cauzate de lipsa precipitațiilor în munții Carpați și revenirii fluviului Nistru în albia sa naturală în această regiune”.

Agenția „Apele Moldovei” precizează că este în contact permanent cu instituțiile de resort din Ucraina.

Autoritățile ucrainene nu au comentat, deocamdată, imaginile de pe fluviul Nistru.

Localnici din zonă și presa ucraineană din regiunea Cernăuți presupun că reducerea bruscă a nivelului apei râului ar putea fi cauzată de seceta severă sau și de eliberarea apei din Nistru (aparent pentru Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk, care se află în aval) pentru a crește producția de energie electrică, în situația în care Ucraina se confruntă cu o criză de curent din cauza bombardamentelor rusești.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

CEC lansează aplicația pentru înregistrarea prealabilă a alegătorilor din străinătate

Vor putea vota prin poștă moldovenii din SUA, Canada, Islanda, Finlanda, Norvegia și Suedia.
Vor putea vota prin poștă moldovenii din SUA, Canada, Islanda, Finlanda, Norvegia și Suedia.

Comisia Electorală Centrală (CEC) lansează marți, 28 mai, o aplicație on-line pentru înregistrarea prealabilă a alegătorilor moldoveni care în ziua alegerilor prezidențiale și a referendumului pro-UE din 20 octombrie se vor afla în străinătate.

Aplicația numită „Înregistrarea Prealabilă” va permite și înregistrarea pentru votul prin corespondență în țările unde va fi pusă în aplicare această metodă alternativă de vot: SUA, Canada, Islanda, Norvegia, Suedia, Finlanda.

Înregistrarea prealabilă reprezintă o procedură prin care cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot, care în ziua alegerilor se vor afla în străinătate, se înregistrează în prealabil și în mod benevol prin intermediul paginii web oficiale administrate de CEC sau prin cerere scrisă, individuală sau în grup, precizează un comunicat de presă al Comisiei.

Măsura ar permite o estimare a numărului de alegători care intenționează să participe la scrutin peste hotarele țării și ar ajuta la organizarea secțiilor de votare în străinătate.

Potrivit autorităților electorale, datele înregistrării prealabile reprezintă unul din temeiurile complementare utilizate de CEC pentru constituirea secțiilor de votare în străinătate.

Opoziția parlamentară a criticat votul prin corespondență și inițiativa referendumului, pe motiv că guvernarea a modificat legislația cu privire la alegeri într-un an electoral, fără expertiza Comisiei de la Veneția.

PAS, care a ajuns la guvernare prin votul masiv al diasporei din țări occidentale, a promis să ușureze votul pentru moldovenii din străinătate.

Pe 20 octombrie, la referendumul pe care guvernarea PAS și-a propus să-l organizeze concomitent cu alegerile prezidențiale, cetățenii ar urma să răspundă la întrebarea: „Susțineți modificarea constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”

Dacă plebiscitul va avea loc și va fi validat, în preambulul Constituției ar urma să fie proclamată „ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova”, iar „integrarea în Uniunea Europeană” ar urma să devină „obiectiv strategic al Republicii Moldova”. Totodată, în Legea supremă va fi introdus un nou capitol numit „Integrarea în Uniunea Europeană”, care stipulează aderarea la tratatele constitutive ale UE și supremația normelor europene asupra legislației moldovene.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Membrii trupei Bi-2 obțin cetățenia Republicii Moldova

Cunoscuta trupă rock Bi-2 nu mai poate reveni în Rusia.
Cunoscuta trupă rock Bi-2 nu mai poate reveni în Rusia.

Maia Sandu a semnat un decret prin care acordă cetățenia Republicii Moldova unor membri ai trupei Bi-2 și familiilor acestora. Potrivit IPN, anunțul a fost făcut de Adrian Băluțel, șeful Cabinetului președintelui Republicii Moldova.

Băluțel a subliniat că Republica Moldova „este deschisă și primitoare pentru oamenii care aleg pacea, care promovează prietenia și respectul dintre popoare”.

„Membrii trupei Bi-2 au început să fie asupriți în Rusia după ce s-au pronunțat împotriva războiului din Ucraina. Republica Moldova protejează demnitatea umană, libertatea de exprimare și solidaritatea cu cei care se află în pericolˮ, a declarat șeful Cabinetului președintei.

Președinția de la Chișinău nu a precizat numele muzicienilor Bi-2 care au cerut cetățenia Moldovei. Publicația rusă „Verstka” a scris că ar fi vorba despre trei membri ai grupului, printre care nu se numără liderii trupei - Leva (Egor Bortnik) și Șura (Aleksandr Uman). În total, șapte persoane ar fi solicitat cetățenia moldoveană – trei muzicieni și membri ai familiilor lor.

Șefa statului poate acorda străinilor cetățenia prin procedură simplificată în interes național, fără ca noii cetățeni să fi îndeplinit condițiile obișnuite, cum ar fi aceea de a fi locuit în R. Moldova o perioada îndelungată.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

UE pune pe lista sancțiunilor 19 ruși și serviciul penitenciar din Rusia, în legătură cu moartea lui Navalnîi

Aleksei Navalnîi a murit în condiții neclare într-o închisoare rusească dincolo de Cercul Polar de nord, în februarie 2024.
Aleksei Navalnîi a murit în condiții neclare într-o închisoare rusească dincolo de Cercul Polar de nord, în februarie 2024.

Miniștrii de Externe din Uniunea Europeană au decis luni să impună sancțiuni Serviciului Federal Penitenciar din Rusia și unui număr de 19 ruși pentru încălcarea drepturilor omului, după moartea liderului de opoziție Aleksei Navalnîi în închisoare, în februarie.

„Moartea șocantă a lui Aleksei Navalnîi a fost încă un semnal al represiunii accelerate și sistematice pusă în practică de regimul de la Kremlin. Nu vom precupeți niciun efort ca să-i tragem la răspundere pe liderii politici ruși și autoritățile ruse”, a declarat Josep Borrell, șeful politicii externe UE, citat de Reuters.

Kremlinul a negat orice implicare în moartea lui Navalnîi.

Printre cei sancționați se află judecători ruși, procurori și membri ai judiciarului. Avuțiile lor în UE, dacă le au, vor fi înghețate, iar firmelor europene li se va interzice să le pună la dispoziție fonduri.

Cei 19 sancționați au și interdicție de călătorie în UE.

Noile sancțiuni restricționează de asemenea exporturile spre Rusia de echipamente care pot fi folosite pentru represiune internă, echipamente, tehnologie și software care pot fi folosite în securitatea informațională și pentru interceptarea comunicațiilor – se spune într-o declarație a miniștrilor de Externe din UE.

Tot luni, Cehia a obținut acordul colegelor din UE pentru a include pe lista sancțiunilor europene un portal de știri pro-rusesc de la Praga numit Voice of Europe, ca și a oamenilor de afaceri care l-au finanțat, Viktor Medvedciuk și Artiom Marcevski. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Rusia ar putea scoate talibanii afgani de pe lista organizațiilor „teroriste”

Un soldat păzește ruinele unei statui vechi de 1500 de ani a lui Buddha, distrusă în 2001 de regimul talibanilor, la Bamian, Afghanistan.
Un soldat păzește ruinele unei statui vechi de 1500 de ani a lui Buddha, distrusă în 2001 de regimul talibanilor, la Bamian, Afghanistan.

Autoritățile ruse pregătesc scoaterea talibanilor din Afganistan de pe lista organizațiilor teroriste din Rusia și vor să îi invite la Forumul Economic de la St. Petersburg. Ministrul de Externe, Serghei Lavrov, justifică intenția ca fiind una ce reflectă „realitatea obiectivă”.

Demersul scoaterii talibanilor afgani de pe lista teroriștilor a fost început de Ministerul rus al Afacerilor Externe și cel al Justiției. Agenția TASS a notat că această acțiune este sprijinită și de alte agenții guvernamentale ruse.

„Ei sunt actuala guvernare. Pe noi și aliații noștri ne interesează soarta Afganistanului și a țărilor din Asia Centrală”, a spus ministrul de Externe Lavrov.

În decembrie anul trecut, Kazahstanul, țară din CSI și Uniunea Eurasiatică, a luat o decizie similară.

Totodată, autoritățile ruse i-au invitat pe talibani, aflați la putere în Afganistan din 2021, după ce trupele occidentale și ale SUA s-au retras din țară, la cel mai mare forum economic anual al Rusiei.

Diplomatul rus, Zamir Kabulov, șef al Departamentului II pentru Asia din cadrul MAE al Rusiei, a spus că liderii afgani sunt în mod tradițional interesați de procurarea petrolului și a produselor derivate din acesta.

Forumul de la Sankt Petersburg, care găzduia cândva directori executivi și bancheri de investiții occidentali din Londra și New York, s-a schimbat semnificativ pe fondul războiului din Ucraina, care a declanșat cea mai mare criză în relațiile Rusiei cu Occidentul de la Criza rachetelor din Cuba din 1962, notează Reuters.

Investitorii occidentali care își doreau o felie din vasta bogăție de resurse a Rusiei au fost acum înlocuiți de întreprinderi din China, India, Africa și Orientul Mijlociu.

Talibanii, care înseamnă „studenți” în limba paștună, au apărut în 1994 în jurul orașului Kandahar, din sudul Afganistanului. Au format una din grupările care au luptat într-un război civil pentru controlul țării după retragerea Uniunii Sovietice și prăbușirea ulterioară a guvernului pro-comunist de la Kabul.

Inițial, ei au atras membrii din rândul așa-numiților luptători „mujahedini” care, cu sprijinul Statelor Unite, au respins forțele sovietice în anii 1980.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Lituania vrea un mecanism UE care să permită luarea deciziilor fără Ungaria

Ministrul de Externe lituanian Gabrielius Landsbergis, fotografiat în vizita sa la biroul din Tbilisi al Europei Libere, la 15 mai, spune că Ungaria a blocat cam 40% din deciziile UE privind Ucraina.
Ministrul de Externe lituanian Gabrielius Landsbergis, fotografiat în vizita sa la biroul din Tbilisi al Europei Libere, la 15 mai, spune că Ungaria a blocat cam 40% din deciziile UE privind Ucraina.

Ministrul de Externe al Lituaniei a criticat aspru Ungaria luni pentru blocarea deciziilor Uniunii Europene în politica externă, inclusiv a celor referitoare la ajutorul pentru Ucraina, și a propus găsirea unei soluții pentru a contracara dreptul de veto al Budapesta.

„Aproape toate discuțiile, soluțiile, deciziile necesare UE sunt blocate mereu de o singură țară”, a spus Gabrielius Landsbergis la o reuniune a minștrilor de Externe din UE luni, la Bruxelles.

El a sugerat că opoziția repetată a Budapestei față de decizii UE constituie deja o încercare „sistematică” de a împiedica blocul cu 27 de membri să joace un rol mai mare pe scena internațională.

„Deja s-a ajuns prea departe – a mai spus Landsbergis. Trebuie să găsim, ca o comunitate, o cale de a ocoli „această opoziție”. El a spus că aproximativ 40% din deciziile UE legate de ajutorarea Ucrainei au fost blocate de Ungaria, care s-a opus și altora, privind de exemplu relațiile cu Georgia și Armenia.

Reuters relatează că poziții critice față de Ungaria au formulat la Bruxelles miniștrii de Externe din Estonia și Italia.

Un alt diplomat european, citat de Reuters sub condiția anonimatului, a spus: „Ceea ce se întâmplă este revoltător. La fiecare colț îi vezi pe unguri reducând capacitatea Ucrainei de a lupta cu agresorii”.

Tot luni, ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, parcă pentru a ilustra asemenea nemulțumiri, a spus că țara sa nu va vota noi sancțiuni UE împotriva Rusiei, întrucât ele contravin intereselor industriei energetice ungare.

Szijjarto a publicat pe rețele, tot luni, o fotografie de la reuniunea ministerială de la Bruxelles, în care discută cu omologul său din Slovacia. Comentariul ungurului: „Ungaria și Slovacia, două voci sănătoase în mijlocul psihozei belicoase nebunești”.

Guvernul venit la putere în Slovacia după alegerile din toamna trecută se pronunță, ca și al Ungariei, împotriva ajutoarelor militare pentru Ucraina, spunând că ele nu fac decât să prelungească războiul.

În declarații similare cu ale conducerii Rusiei, Budapesta și Bratislava spun mereu că NATO și UE vor să „târască” țările europene în conflictul din Ucraina.

Ungaria va prelua de la 1 iulie președinția rotativă a UE, pentru șase luni. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cel puțin 45 de oameni uciși în bombardamentul israelian de la Rafah

Incendiile provocate de bombardamentul de duminică au mistuit adăposturile improvizate din „zona umanitară” desemnată pe fondul ofensivei israeliene de la Rafah.
Incendiile provocate de bombardamentul de duminică au mistuit adăposturile improvizate din „zona umanitară” desemnată pe fondul ofensivei israeliene de la Rafah.

Autoritățile medicale din Gaza, controlate de milițiile Hamas, au spus luni că un bombardament aerian israelian la Rafah, în sudul enclavei, a ucis duminică, târziu, 45 de oameni.

Majoritatea victimelor erau femei și copii, spun palestinienii, descriind atacul ca pe un „masacru”.

DPA scrie că informația nu a putut fi verificată din surse independente, dar Semiluna Roșie Palestiniană a spus mai devreme pe rețeaua X că au fost „numeroși” oameni uciși și răniți în bombardamentul dintr-un cartier nord-vestic al orașului Rafah.

Paramedicii din Fâșia Gaza au spus deja duminică seară că 28 de oameni au fost uciși când bombele au lovit corturile în care locuiesc persoane alungate de război de la casele lor.

De atunci, bilanțul victimelor a fost mărit în câteva rânduri.

Imagini de la locul bombardamentului arătau adăposturi improvizate cuprinse de flăcări.

Semiluna Roșie Palestiniană spune că raidul aerian a lovot o zonă desemnată drept „umanitară” , pentru cei care s-au refugiat din Rafah când Israelul și-a anunțat intenția de a extinde ofensiva terestră împotriva milițiilor Hamas, considerate teroriste inclusiv de SUA și Uniunea Europeană.

Organizația umanitară Medici Fără Frontiere (MSF) s-a declarat „oripilată” de atac, care ar demonstra încă o dată că „nu există locuri sigure” în Gaza. „Continuăm să cerem un armistițiu imediat și susținut în Gaza”, se spune într-un comunicat MSF.

Armata israeliană (IDF) a spus pe X că în raidul aerian au fost uciși doi oficiali Hamas de rang înalt.

„Atacul a fost efectuat împotriva unor ținte legitime în baza legii internaționale, cu folosirea muniției de precizie, precedată de informații exacte care au indicat folosirea zonei respective de către Hamas”, a arătat IDF într-o declarație de presă.

IDF a mai spus că „are cunoștință” de informații că în urma bombardamentului urmat de incendiu au murit „mai mulți civili”, a căror moarte o regretă, și investighează incidentul.

Ulterior, guvernul israelian a spus că primele cercetări arată că decesele de civili au fost provocate de incendiul izbucnit după raidul israelian împotriva liderilor Hamas.

Qatarul, care mediază negocieri pentru un armistițiu în Gaza, a spus luni că ultimele atacuri israeliene de la Rafah ar putea pune în pericol discuțiile și eventuala eliberare a celor cam 100 de ostatici israelieni care s-ar mai putea afla în Gaza.

Incidentul a provocat condamnări din partea unor lideri internaționali. Președintele francez Emmanuel Macron a spus că „asemenea operațiuni (israeliene) trebuie să înceteze”.

Israelieni adăpostindu-se după mașină pe autostradă lângă Herzliya, în timpul voleului de rachete lansate de Hamas duminică, 26 mai, după-amiază.
Israelieni adăpostindu-se după mașină pe autostradă lângă Herzliya, în timpul voleului de rachete lansate de Hamas duminică, 26 mai, după-amiază.

Duminică după-masă, înaintea bombardamentului israelian de la Rafah, Hamas a lansat de la Rafah opt rachete în direcția Tel Avivului, în primul atac de acest fel din ultimele 4 luni. O persoană a fost rănită ușor la Herzliya.

Potrivit ziarului Times of Israel, sistemul antiaerian Iron Dome a interceptat trei rachete, iar celelalte au căzut în zone nelocuite.

Atacul cu rachete a fost prezentat pe rețele de luptătorii Hamas ca un răspuns la continuarea „masacrării civililor” de către Israel în Gaza. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Acord româno-american privind producerea muniției de calibru mare în România

România își propune să producă muniție militară de calibru mare la standarde NATO.
România își propune să producă muniție militară de calibru mare la standarde NATO.

Uzina de Produse Speciale Dragomirești (jud. Dâmbovița, România) a semnat un document cu compania americană General Dynamics care va permite modernizarea fabricii. După modernizare, uzina va putea produce muniție de calibru mare la standarde NATO.

Acordul dintre UPS Dragomirești și General Dynamics a fost semnat în prezența Ambasadorului SUA în România, Kathleen Kavalec, scrie Defenseromania.ro.

Într-un mesaj pe platforma X, Ambasada SUA spune că acordul va permite producția de muniție de 120 mm și 155 mm în România.

Semnarea acordului vine pe fondul nevoii tot mai mari de muniție de calibru mare pe care o au statele europene și membre NATO. Această nevoie a sporit atât pentru a sprijini Ucraina în războiul pe care Rusia l-a declanșat în 2022, dar și pentru propria apărare.

Într-un interviu la Europa Liberă, ministrul Economiei, Radu Oprea, spunea în martie că, pentru a produce proiectile de calibru NATO de 155 de mm, industria de apărare de stat are nevoie de la Armată și de specificațiile tehnice pentru producerea acestui tip de muniție.

În plus, pentru a fabrica muniții în cantități mari, România are nevoie și de o fabrică care să producă pulberi militare.

În martie 2024, Comisia Europeană a aprobat alocarea a 47 de milioane de euro pentru construirea unei asemenea fabrici în România, partea a unui proiect european de investiții în apărare. Proiectul din România a fost depus de compania germană Rheinmetall și de ROMARM, o companie Ministerului Economiei.

Deocamdată, nu este clar unde se va construi noua fabrică de pulberi militare, dar nu este exclus că obiectivul să fie dezvoltat tot la Făgăraș.

În localitatea din județul Brașov există încă o fabrică de pulberi, dar ea produce pulberi pentru industria civilă.

În acest moment, România importă din Serbia pulberi pentru muniție.

Într-un interviu la Digi24, ministrul Economiei, Radu Oprea, a declarat că prin acordurile semnate cu companiile de apărare occidentale, România își dorește, printre altele, să devină cel mai mare producător de muniție (120 mm) din Europa Centrală și de Est pentru tancurile americane Abrams.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, nu va candida la alegerile prezidențiale

Ion Ceban, liderul partidului MAN, este la al doilea mandat de primar general al capitalei, pe care l-a câștigat la scrutinul local din noiembrie 2023.
Ion Ceban, liderul partidului MAN, este la al doilea mandat de primar general al capitalei, pe care l-a câștigat la scrutinul local din noiembrie 2023.

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, a anunțat că nu va candida la alegerile prezidențiale din 20 octombrie, însă formațiunea sa, Mișcarea Alternativa Națională (MAN), va continua să se pregătească pentru scrutinul parlamentar de anul viitor. Ion Ceban a făcut anunțul la un briefing, pe 27 mai.

Ion Ceban a spus că prioritatea sa „la această etapă” este să-și continue munca în calitate de primar general al municipiului Chișinău.

„Am spus de fiecare dată și asta declar și astăzi: nu sunt interesat de a candida la funcția de președinte al Republicii Moldova în toamna acestui an. Deoarece oamenii mi-au încredințat votul lor la Chișinău, iar eu nu pot să-i dezamăgesc pe chișinăuieni”, a spus Ceban, care a folosit ocazia pentru a-și etala „succesele” sale la cârma primăriei capitalei și să critice actuala guvernare.

Ion Ceban este la al doilea mandat de primar general al capitalei, pe care l-a câștigat la scrutinul local din noiembrie 2023. Un ultim sondaj de opinie realizat de IMAS îl plasează pe Ion Ceban pe locul trei, cu 7% din preferințele electoratului care s-a decis pentru cine să voteze la prezidențiale, după Maia Sandu (41,3%) și Igor Dodon (19,3%).

Lider al Mișcării Alternativa Națională, formațiune pe care a lansat-o în decembrie 2022, după ce a plecat din Partidul Socialist (pro-rus) al fostului președinte Igor Dodon, Ion Ceban se poziționează ca politician pro-european.

MAN se află printre cele 13 formațiuni care au semnat pe 26 mai, la Chișinău, alături de partidul de guvernământ PAS și partidele opoziției pro-europene unite în blocul „Împreună”, un așa-numit „Pact pentru Europa”, prin care și-au asumat „angajamentul politic de a contribui plenar la obiectivul integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană”, într-un moment în care încep pregătirile pentru referendumul privind aderarea la UE din 20 octombrie, care va fi organizat în aceeași zi cu alegerile prezidențiale.

Printre politicienii care au anunțat deja că vor candida la scrutinul din 20 octombrie sau că ar intenționa să se înscrie în competiție se află actuala șefă a statului, Maia Sandu; fostul ministru de Externe, Tudor Ulianovschi; liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, fost primar al orașului Bălți; fostul premier, Ion Chicu, lider al Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei; fondatorul Platformei Demnitate și Adevăr (DA) Andrei Năstase.

Lideri ai opoziției parlamentare a socialiștilor și comuniștilor au spus că sunt în căutarea unui candidat comun și că discută și cu alte formațiuni. De asemenea, reprezentanți ai unor partide pro-europene extraparlamentare au spus că discută ideea unui candidat comun. Și blocul „Victorie”, recent format la Moscova de oligarhul fugar Ilan Șor, a anunțat că se pregătește de alegerile prezidențiale. În spațiul public a fost vehiculată și candidatura fostei bașcane a autonomiei găgăuze, Irina Vlah, președinta Asociației „Platforma Moldova”, care a spus că își va anunța decizia în luna mai.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Armenia: Protestele împotriva premierului Nikol Pașinian se lasă cu sute de arestări

Poliția armeană a arestat mai multe persoane care participau la o nouă acțiune de protest, organizată de arhiepiscopul Bagrat Galastanian, luni, 27 mai.
Poliția armeană a arestat mai multe persoane care participau la o nouă acțiune de protest, organizată de arhiepiscopul Bagrat Galastanian, luni, 27 mai.

Poliția armeană a anunțat că a reținut peste 200 de protestatari la manifestații unde s-a cerut demisia prim-ministrului Nikol Pașinian. Ei sunt nemulțumiți de decizia guvernului de a ceda părți din teritoriul Armeniei către Azerbaidjan.

Protestele au izbucnit luna trecută, după ce guvernul de la Erevan a acceptat să cedeze câteva localități, parte a procesului de demarcare și stabilire a unei frontiere oficiale cu Azerbaidjan. Poziția prim-ministrului Nikol Pașinian a rămas neschimbată, în ciuda manifestațiilor de amploare conduse de arhiepiscopul Bagrat Galastanian, care încearcă să lanseze o moțiune de cenzură împotriva lui.

Luni, manifestațiile au continuat pe străzile mai multor orașe din Armenia, sute de persoane răspunzând apelului arhiepiscopului Galstanian de a participa la o campanie de „nesupunere civică”. Ulterior, Ministerul armean al afacerilor interne a anunțat că 226 de persoane au fost arestate după ce ar fi refuzat să se conformeze cerințelor forțelor de ordine. Printre protestatari s-au numărat și parlamentari din opoziție.

Săptămâna trecută, Armenia a cedat Azerbaidjanului controlul asupra a patru localități abandonate, ocupate de forțele armene în timpul războiului din anii 1990. Cedarea a fost prezentată ca parte a unui proces de normalizare a relațiilor diplomatice dintre cele două țări, a căror trecut este marcat de mai multe conflicte în jurul regiunii Nagorno-Karabah.

DPA notează că zona cedată de Armenia este de o importanță strategică, întrucât prin ea trece o autostradă vitală pentru comerțul cu Georgia. Dar localnicii din satele din apropiere l-au acuzat pe Pașinian că schimbarea îi izolează de restul țării și că cedările sunt unilaterale, fără ca Armenia să primească ceva în schimb.

În replică, premierul Armeniei a spus că cedările sunt necesare pentru a obține un tratat de pace cu Baku. Acțiunea este salutată de SUA și UE, care spun că procesul de demarcare a frontierei oficiale este în conformitate cu Declarația de la Almatî din 1991, un document semnat de mai multe foste republici sovietice, printre care Armenia și Azerbaidjan, s-au angajat să își recunoască reciproc integritatea teritorială în cadrul frontierelor administrative existente.

Galastanian a declarat că își va limita activitatea clericală pentru a candida la funcția de prim-ministru și a cerut alegeri parlamentare anticipate.

În conformitate cu legislația armeană, el nu este însă eligibil pentru a ocupa această funcție deoarece are dublă cetățenie - armeană și canadiană. El a spus că nu vrea să renunțe la pașaportul canadian, sugerând că ar trebui modificată Constituția, ca să înlăture acest obstacol.

Coaliția de guvernare a lui Pașinian are o majoritate confortabilă în parlamentul țării, iar partidele de opoziție au puțini aderenți în societatea armeană. (C.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Șeful NATO crede că Ucraina ar trebui să poată ataca unde vrea cu armele primite din Occident

Jens Stoltenberg vorbind la reuniunea Adunării Parlamentare NATO, Sofia, Bulgaria, 27 mai.
Jens Stoltenberg vorbind la reuniunea Adunării Parlamentare NATO, Sofia, Bulgaria, 27 mai.

Secretarul-General NATO, Jens Stoltenberg, a spus că puterile occidentale ar trebui să-și reconsidere restricțiile asupra dreptului Ucrainei de a lovi în interiorul Rusiei cu arme primite din Vest.

Restricțiile „le leagă o mână la spate” ucrainenilor, limitându-le capacitatea de a se apăra, a spus Stoltenberg luni, la Sofia, la o reuniune a parlamentarilor din țările alianței Nord-Atlantice. El și-a explicat apelul prin „blocarea” frontului în nord-est, unde Rusia atacă cu rachete, iar Ucraina nu poate răspunde la capacitate maximă.

Stoltenberg a precizat însă că deciziile despre cum pot fi folosite armele primite de Kiev din Occident aparțin țărilor care le trimit, nu NATO, și a reiterat asigurarea că militarii alianței nu se vor implica în lupte, la fața locului.

Chestiunea folosirii armelor primite de ucraineni din Occident pentru a lovi ținte din interiorul Rusiei divizează aliații din NATO.

În vreme ce Franța sau Marea Britanie sunt mai favorabile extinderii folosinței armelor de către ucraineni, Germania se opune oricăror livrări care ar putea să fie interpretate ca o implicare directă a Berlinului în conflict.

Deocamdată, Ucraina continuă să trimită drone în interiorul Rusiei, lovind elemente de infrastructură, mai ales energetică, dar și instalații militare.

Luni, Reuters a relatat că o dronă ucraineană a stabilit un „record” de distanță, atacând un radar de avertizare timpurie de tip Voronej M lângă orașul Orsk, din regiunea rusească Orenburg.

O sursă din serviciile de informații ucrainene a declarat că operațiunea a fost efectuată duminică, fără să precizeze însă dacă a provocat daune.

Orsk se află la aproximativ 1500 de kilometri de cel mai apropiat punct al frontului din Ucraina. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

FMI a ajuns la un acord la nivel de experți cu R. Moldova în contextul ultimei evaluări

Astfel, suma totală a împrumuturilor de la Fondul Monetar Internațional se va ridica la circa 636,5 milioane dolari americani.
Astfel, suma totală a împrumuturilor de la Fondul Monetar Internațional se va ridica la circa 636,5 milioane dolari americani.

R. Moldova va putea să împrumute peste 175 de milioane de dolari de la Fondul Monetar Internațional (FMI), după finalizarea evaluării programelor.

Fondul Monetar Internațional (FMI) a ajuns la un acord la nivel de experți cu Republica Moldova cu privire la politicile necesare pentru finalizarea ultimei evaluări a programului de finanțare și de creditare. Potrivit experților FMI, programul s-a realizat, în general, conform parametrilor stabiliți, deși implementarea unor reforme structurale decurge cu întârziere.

Finalizarea evaluării îi va permite Republicii Moldova să acceseze peste 175 de milioane de dolari de la FMI, ceea ce va ridica suma totală a împrumuturilor în cadrul programelor actuale la circa 636,5 milioane dolari americani.

O delegație a experților FMI s-a aflat la Chișinău în perioada 22 aprilie – 3 mai, iar discuțiile între aceștia și autoritățile moldovene au continuat „virtual” de la Washington. La finalul discuțiilor, șefa Misiunii de evaluare a FMI, Clara Mira, a declarat că acordul „se preconizează a fi aprobat de către conducerea FMI și Consiliul de directori executivi”.

„Autoritățile Republicii Moldova și FMI au ajuns la un acord la nivel de experți privind politicile necesare pentru finalizarea evaluării a cincea a programului susținut de Mecanismul extins de creditare și Mecanismul de finanțare extinsă și primei evaluări a programului susținut prin Mecanismul de finanțare pentru reziliență și sustenabilitate. (...) Finalizarea evaluării programelor îi va permite Republicii Moldova să acceseze 133 milioane drepturi speciale de tragere (circa 175,2 milioane dolari SUA). Astfel, suma totală a debursărilor efectuate în cadrul programelor actuale va constitui circa 636,5 milioane dolari SUA”, a afirmat Clara Mira, pe 24 mai, potrivit unui comunicat de presă al FMI.

Ședința Consiliului de directori executivi al FMI, la care vor fi discutate evaluările programelor Republicii Moldova, este planificată pentru sfârșitul lunii iunie.

Termene extinse pentru un șir de reforme

Programul susținut prin Mecanismul extins de creditare și Mecanismul de finanțare extinsă (ECF/EFF) a fost realizat, „în general, conform parametrilor stabiliți, deși s-au atestat întârzieri în implementarea reformelor structurale”, constată experții FMI. Totodată, măsurile de reformă prevăzute de programul susținut prin Mecanismul de finanțare pentru reziliență și durabilitate (RSF) au fost realizate „așa cum a fost stabilit”.

Autoritățile moldovene și experții FMI au convenit asupra „extinderii termenului-limită pentru realizarea unui șir de reforme care se implementează cu întârziere” și anume: adoptarea legii privind înființarea unei infrastructuri judiciare anticorupție care să prevadă, inclusiv, un proces credibil de selecție al judecătorilor anticorupție și măsuri legate de asigurarea independenței Băncii Naționale a Moldovei; precum și asupra mai multor noi criterii de performanță structurale, inclusiv în domeniile guvernanței, independenței, transparenței și responsabilității Băncii Naționale a Moldovei; consolidării independenței Procuraturii Anticorupție în ceea ce privește angajarea personalului; consolidării și modernizării auditurilor fiscale, potrivit sursei citate.

Guvernul, în așteptarea banilor de la FMI pentru „necesitățile bugetului”

Pe agenda ședinței Guvernului din 29 mai se află în un proiect de lege privind atragerea unui împrumut de la FMI în valoare de peste 170 de milioane de dolari pentru „finanțarea necesităților bugetului de stat”.

Împrumutul în valoare de 129 375 000 de drepturi speciale de tragere (DST), cu o maturitate de 20 de ani, ar urma să fie acordat de FMI prin mecanismul de finanțare pentru reziliență și durabilitate (RSF).

Banii ar putea să fie alocați după ședința din luna iunie a boardului comitetului executiv al FMI.

Programul RSF are menirea de a sprijini eforturile Republicii Moldova de a spori „rezistența la șocurile climatice, de a implementa reforme în domeniul energetic și de a asigura mobilizarea unei finanțări durabile”, potrivit unei note informative a Ministerului Finanțelor.

Suma totală a creditelor neachitate acordate de FMI Republicii Moldova a constituit 578 milioane DST (cca 765 milioane dolari SUA) la finele lunii ianuarie 2024.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Moldova va face schimb de informații clasificate cu Lituania

Semnarea acordului este preconizată pentru 28 mai.
Semnarea acordului este preconizată pentru 28 mai.

Guvernul de la Chișinău a aprobat luni, 27 mai, proiectul acordului dintre R. Moldova și Lituania care prevede schimbul şi protecția reciprocă a informațiilor clasificate.

Secretarul de stat din cadrul ministerului de Externe, Sergiu Mihov, a spus că încheierea acordului dintre Moldova și Lituania va contribui la sporirea comunicării între instituțiile statului pe diferite domenii sociale și economice.

Potrivit lui, semnarea documentului este preconizată pentru 28 mai, când ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, va avea o vizită de lucru la Vilnius.

În conformitate cu dispozițiile acordului, părțile vor lua măsuri adecvate pentru protecția informațiilor clasificate primite şi vor acorda tuturor informațiilor clasificate gradul „strict secret” sau „secret”.

În proiect se menționează că acorduri similare sunt încheiate şi cu alte state partenere ale R. Moldova cum ar fi: România, Ucraina, Federația Rusă, Belarus și Georgia.

Cheltuielile generate de implementarea acestei înțelegeri în Republica Moldova vor fi suportate din contul şi în limita bugetului aprobat anual al Serviciului de Informații şi Securitate.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Bilanțul morților după un bombardament rusesc în Harkov a crescut la 14

Pe 25 mai, poliția ucraineană căuta printre dărâmăturile magazinului de bricolaj din Harkov bombardat de forțele ruse.
Pe 25 mai, poliția ucraineană căuta printre dărâmăturile magazinului de bricolaj din Harkov bombardat de forțele ruse.

Numărul victimelor în urma atacului rusesc cu rachetă, de sâmbătă, 25 mai, asupra magazinului „Epițentr” din Harkov a crescut la 14, duminică la prânz, dar salvatorii mai căutau încă printre dărâmături. 

Oleh Siniehubov, guvernatorul regiunii Harkov, a spus că numărul victimelor poate să crească. Primarul din Harkov, Ihor Terehov, a declarat că cel puțin 43 de persoane au fost rănite.

„Atacul a vizat centrul comercial, unde se aflau mulți oameni”, a spus Terehov într-o postare pe Telegram, adăugând: „Este clar un act de terorism.”.

Ministrul de Interne, Ihor Klimenko, a spus că 16 persoane erau încă dispărute după atac.

Guvernatorul Siniehubov și alți oficiali ucraineni au declarat că magazinul de bricolaj a fost lovit de două proiectile rusești cunoscute sub numele de „bombe planante”. Transportând sute de kilograme de explozibili, aceste arme au fost folosite de Rusia în toată Ucraina, cu efect devastator.

„Mai mult de 200 de persoane puteau fi în interiorul hipermarketului” în momentul atacului, a spus președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe Telegram.

Rusia lovește cu o rachetă un magazin în al doilea oraș ca mărime din Ucraina
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:57 0:00

Al doilea oraș ca mărime din Ucraina, Harkovul a fost supus multor lovituri ale rachetelor și bombelor ruse în ultima lună, Rusia deschizând un nou front în această regiune, pătrunzând în Ucraina dinspre nord.

Experții spun că ofensiva are scopul de a rarefia forțele ucrainene și posibil de a pune Harkovul în raza de acțiune a artileriei.

Președintele Zelenski și alți oficiali ucraineni au cerut aliaților occidentali să trimită mai multe sisteme de apărare antiaeriană și alte arme pentru a întări forțele ucrainene, depășite și numeric și ca dotare, în special în nord-estul țării.

Oficialii ucraineni au intensificat, de asemenea, solicitările către Statele Unite de a relaxa restricțiile care împiedică forțele ucrainene să folosească arme furnizate de SUA pentru a lovi mai agresiv ținte din interiorul Rusiei.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat într-un interviu publicat pe 24 mai în The Economist că Ucraina ar trebui să fie lăsată să folosească arme furnizate de Occident pentru a lovi ținte militare din interiorul Rusiei.

După relatările Serviciului ucrainean al Europei Libere (A.E.)

Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Fotografii din satelit arată că un atac cu dronă ucraineană a avariat o stație radar rusă

O imagine din satelit realizată pe 23 mai, care arată daunele suferite de stația radar rusă Armavir
O imagine din satelit realizată pe 23 mai, care arată daunele suferite de stația radar rusă Armavir

Imagini din satelit realizate la scurt timp după un atac ucrainean cu dronă în regiunea Krasnodar, în sudul Rusiei, arată daune mari la o stație radar cheie care acoperea peninsula ucraineană ocupată, Crimeea, precum și Balcanii, a Mediterana de Est și a Golful Persic.

Stația Armavir, care are două radare Voronej-DM cu o rază de acțiune de aproximativ 6.000 de kilometri, pare să fi suferit daune serioase la clădirile care adăpostesc aparatura, a relatat serviciul rusesc al RFE/RL.

Potrivit blogului The War Zone, stația face parte din sistemul de avertizare timpurie al Rusiei contra rachetelor balistice nucleare.

War Zone scrie că stația motivul atacării stației poate fi acela că este capabilă să urmărească rachetele cu rază lungă de acțiune ATACMS, fabricate în SUA, a căror livrare în Ucraina a fost aprobată recent de Washington.

Analistul militar norvegian, Thord Are Iversen, spune într-o postare pe X că țintirea unor elemente ale sistemului de avertizare timpurie nucleară al Rusiei „nu este o idee deosebit de bună... mai ales în vremuri de tensiune”.

Atacul ucrainean asupra stației Armavir a avut loc la scurt timp după ce Rusia a început exerciții cu arme nucleare tactice în Districtul Militar Sud.

Ministerul rus al Apărării a declarat că exercițiile au avut loc „ca răspuns la declarațiile provocatoare și la amenințările unor oficiali occidentali”.

Nici Rusia, nici Ucraina nu au comentat atacul de la Armavir.

De asemenea, pe 23 mai, aeroportul din capitala regiunii ruse Tatarstan, Kazan, și mai multe instalații industriale din regiune au fost închise temporar din cauza unor „posibile atacuri cu drone”. Tatarstanul se află la mai mult de 1.000 de kilometri de granița cu Ucraina.

În ultimele luni, Ucraina a intensificat atacurile pe teritoriul rus și în largul coastelor sale, vizând, în special, instalații de producție și rafinare a petrolului, instalații de apărare aeriană și nave militare.

Știre preluată de la Europa Liberă România

Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Confirmat: Antony Blinken se va întâlni miercuri la Chișinău cu Maia Sandu și va aduce un nou pachet de ajutoare Moldovei

Antony Blinken va face un turneu european săptămâna viitoare.
Antony Blinken va face un turneu european săptămâna viitoare.

Departamentul de Stat al SUA a anunțat vineri că secretarul de stat Antony Blinken va anunța miercuri la Chișinău un nou pachet de asistență americană pentru R. Moldova. El va avea convorbiri cu președinta Maia Sandu și cu premierul Dorin Recean.

La o conferință de presă, la Washington, James O’Brien, asistentul lui Blinken pentru Afaceri Europene și Eurasiatice, a spus că noul sprijin american va fi destinat atingerii independenței energetice a R. Moldova și consolidării democrației moldovene.

După Chișinău, Blinken va merge la Praga, la reuniunea ministerială NATO, care se așteaptă să fie dominată mai ales de tema Ucrainei, a mai spus O’Brien. Vizita a fost confirmată pe X și de purtătorul de cuvânt Mathew Miller.

Noua vizită a secretarului de stat Blinken în Moldova vine la ceva mai mult de o lună după ce omologul lui moldovean Mihai Popșoi a fost în vizită la Washington, unde a mulțumit diferitelor instituții de stat SUA pentru sprijinul constant acordat țării sale.

După începerea războiului din Ucraina, SUA și-au sporit sprijinul financiar pentru Moldova și au sancționat oligarhi moldoveni care ar fi plănuit să destabilizeze țara, exprimându-și repetat sprijinul pentru garnitura politică aflată în prezent la putere la Chișinău.

La 24 februarie 2023, la un an de la invazia rusă pe scară largă din Ucraina, în Congresul american a fost înaintată o rezoluție în susținerea poporului R. Moldova și a guvernului de la Chișinău.

Președinta Maia Sandu a vizitat Washingtonul în decembrie 2022. La întrevederile cu oficiali de la Washington, ea a spus atunci că Moldova își dorește să aprofundeze Dialogul Strategic cu SUA, ca unul dintre principalii săi parteneri de dezvoltare.

În februarie 2023, Maia Sandu s-a întâlnit la Varșovia cu președintele SUA, Joe Biden, cu care a discutat despre consecințele războiului din Ucraina, solicitând sprijinul Americii pentru consolidarea rezilienței economice a Republicii Moldova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Estonia primește asigurări de la NATO și UE după ce rușii au „umblat” la granița comună de pe Narva

Pescari pe malul estonian al Narvei, cu fortăreața estoniană Narva în stânga și cea rusească din Ivangorod în dreapta, la 24 mai 2024.
Pescari pe malul estonian al Narvei, cu fortăreața estoniană Narva în stânga și cea rusească din Ivangorod în dreapta, la 24 mai 2024.

Partenerii și aliații Estoniei și-au exprimat vineri sprijinul pentru suveranitatea ei după ce autoritățile ruse au îndepărtat niște borne plasate de estonieni în râul Narva pentru a delimita granița comună.

Joi dimineață, polițiștii estonieni de frontieră au constatat că omologii lor ruși au scos 25 din cele 50 de geamanduri instalate de Estonia în râu pentru a împiedica bărcile de agrement și de pescuit - estoniene, mai ales - să treacă frontiera din greșeală.

Vreme de decenii, Rusia și Estonia au marcat în acest fel, înaintea vacanței de vară, în general fără divergențe, frontiera de pe râul care desparte orașul estonian Narva de cel rusesc Ivangorod.

Un oficial estonian este citat de Assoicated Press cu declarația că operațiunea anuală este necesară pentru că albia râului este în continuă schimbare.

Dispariția geamandurilor estoniene a venit la puține zile după ce Rusia și-a speriat vecinii cu o propunere de retrasare a granițelor maritime în Marea Baltică, dispărută după numai câteva ore de pe site-ul Ministerului rus al Apărării.

În disputa legată de geamandurile de la Narva, Estonia a primit vineri un mesaj de încurajare de la șeful politicii externe UE, Josep Borrell. El a spus că acțiunea rusească pare să facă parte dintr-un „model de comportament provocator” al F. Ruse, ilustrat și de confuzia creată de propunerea cu granițele maritime baltice.

Secretarul-General NATO Jens Stoltenberg a spus tot vineri, într-o postare pe X, că alianța militară va fi solidară cu Estonia în fața oricărei eventuale amenințări la adresa suveranității ei.

Estonia l-a convocat la ministerul de Externe pe Însărcinatul cu afaceri rus, pentru explicații, dar a declarat că va trata incidentul „cu calm și clarviziune”.

Narva este un punct nevralgic în relația dintre Rusia și Estonia, inclusiv datorită creșterii ocazionale a numărului de migranți care vor să intre pe acolo în UE - un fenomen despre care Tallinn crede că este încurajat de Moscova. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Instanța ONU ordonă Israelului să oprească ofensiva din Gaza. Este improbabil ca Israelul să se supună    

Judecătorii Curții Internaționale de Justiție sosesc la 24 mai în sala de judecată de la Haga pentru a-și anunța decizia legată de o plângere împotriva ofensivei israeliene din Gaza.
Judecătorii Curții Internaționale de Justiție sosesc la 24 mai în sala de judecată de la Haga pentru a-și anunța decizia legată de o plângere împotriva ofensivei israeliene din Gaza.

Cea mai înaltă instanță a Organizației Națiunilor Unite a ordonat vineri Israelului să înceteze de îndată operațiunile militare  în orașul Rafah, din sudul Fâșiei Gaza.

Răspunzând unei plângeri depuse de Africa de Sud, Curtea Internațională de Justiție (CIJ), cu sediul la Haga, a spus că situația umanitară din teritoriul palestinian este atât de „dezastruoasă”, încât există riscul „distrugerii fizice” a populației.

CIJ nu are mijloace pentru a obliga vreun stat să-i aplice deciziile, iar Israelul a condamnat de la bun început demersul juridic sud-african, calificându-l ca pe o încercare de a-l împiedica să se apere.

Agențiile de presă cred, totuși, că decizia citată vineri la sediul CIJ de judecătorul Nawaf Salam ar putea mări presiunile internaționale asupra Israelului, care deja se confruntă cu critici - inclusiv din partea aliaților săi - pentru situația creată în urma celor peste șapte luni de război din Gaza.

Decizia CIJ a fost salutată de Autoritatea Palestiniană, care controlează Cisiordania (al doilea teritoriu palestinian ocupat de Israel, aflat pe malul de vest al Iordanului). Un purtător de cuvânt palestinian a spus că decizia reprezintă un „consens internațional” de a pune capăt „războiului Israelului contra Gazei”.

La 7 octombrie 2023, organizația palestiniană Hamas, considerată teroristă în Occident, a ucis 1200 de israelieni, luând 250 de ostatici, într-un raid fără precedent. De atunci, Israelul bombardează aproape fără încetare Gaza, omorând de la începutul operațiunii, după estimările autorităților palestiniene, aproape 36.000 de oameni.

Decizia Curții ONU vine la puține zile după ce procurorul Karim Khan, de la Curtea Penală Internațională (CPI, o instanță fără legătură cu CIJ), a cerut judecătorilor CPI să aprobe emiterea de mandate de arestare pe numele liderilor Israelului și ai Hamas, pentru crimele săvârșite împotriva civililor începând din 7 octombrie. Atât israelienii vizați (premierul și ministrul de Externe) cât și liderii Hamas au condamnat inițiativa. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

România va sprijini participarea militarilor moldoveni la operații multinaționale

Miniștrii apărării din R. Moldova și România, Anatolie Nosatîi și Angel Tîlvăr, la București
Miniștrii apărării din R. Moldova și România, Anatolie Nosatîi și Angel Tîlvăr, la București

Miniștrii apărării din R. Moldova și România, Anatolie Nosatîi și Angel Tîlvăr, au semnat vineri, la București, un Protocol de amendare a acordului privind cooperarea în domeniul militar dintre cele două țări.

Documentul va permite susținerea pregătirii și participării în comun la misiuni și operații în cadrul organizațiilor și coalițiilor multinaționale, precum cele sub egida Uniunii Europene.

„Semnarea acestui act este esențială în eforturile de creștere a rezilienței Republicii Moldova vizând, în special, întărirea capacității armatei sale de a contribui la securitatea internațională”, a spus ministrul român al Apărării, după convorbirile cu omologul său de la Chișinău.

Totodată, documentul va facilita participarea militarilor moldoveni la „misiuni și operații în sprijinul păcii”, contribuind la creșterea nivelului de instruire și a interoperabilității cu armatele partenere, a adăugat oficialul.

„Ministerul Apărării Naționale este gata să sprijine acest obiectiv. Este un proiect la care s-a lucrat intens în ultimele luni și mă bucur că se concretizează într-o perioadă în care Republica Moldova are nevoie de tot sprijinul nostru în atingerea obiectivelor de integrare europeană”, a declarat Angel Tîlvăr.

Acordul între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea în domeniul militar a fost semnat la Chișinău pe 20 aprilie 2012. Prin amendarea acordului, cele două părți se vor sprijini, în condiții de reciprocitate și pe bază de oportunitate, în toate aspectele referitoare la pregătirea și participarea la misiuni și operații în cadrul coalițiilor multinaționale sub egida ONU, OSCE, NATO sau UE, inclusiv în ceea ce privește sprijinul logistic, transportul, serviciile de telefonie și internet, sprijinul financiar, medical și evacuarea în situații de urgență.

De asemenea, România va acorda sprijinul și serviciile necesare pentru militarii din Republica Moldova în aceleași condiții ca și cele aplicabile propriului personal participant la misiuni sau operații desfășurate în afara teritoriului celor două state.

Amendarea acordului moldo-român vine în contextul în care Republica Moldova se pregătește să trimită, în luna octombrie, un contingent din 32 de militari pentru participarea la operația militară a Uniunii Europene în Bosnia și Herțegovina, EUFOR ALTHEA.

Militarii moldoveni ar urma să participe la EUFOR ALTHEA în componența contingentului din România, care, la rândul său, face parte din Batalionul Multinațional (o unitatea militară de manevră), dislocat în Tabăra Butmir, la Saraievo, și care mai include trupe din Austria, Bulgaria, Ungaria și Turcia.

Contingentul de militari al Armatei Naționale a Republicii Moldova ar urma să execute misiuni de patrulare, de extracție/evacuare a personalului EUFOR ALTHEA, a membrilor comunității internaționale, misiuni internaționale și misiuni de securizare a aeroportului din Sarajevo, precum și a depozitelor de armament și muniții de pe teritoriul Bosniei și Herțegovinei, etc.

Comandamentul operațiunii este dislocat la Sarajevo, la EUFOR ALTHEA participând 22 de state din UE și din afara comunității, cu un număr total al personalului de aproximativ 1100 persoane.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Un diplomat al Ambasadei Rusiei la București a fost declarat persona non grata pe teritoriul României

Clădirea Ambasadei Rusiei de la București.
Clădirea Ambasadei Rusiei de la București.

Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE) a transmis vineri, 24 mai, într-o informare de presă, că autoritățile române au decis declararea persona non grata pe teritoriul României a unui diplomat al Ambasadei Federației Ruse la București.

Autoritățile române nu au făcut public numele diplomatului împotriva căruia a fost luată măsura, menționând doar că acesta a avut „activități care contravin prevederilor Convenției de la Viena din 1961 privind relațiile diplomatice”.

Convenția de la Viena prevede între altele că personalul diplomatic nu are dreptul să se angajeze în activități de spionaj.

„Aceste elemente au fost comunicate părții ruse astăzi, 24 mai 2024, în cursul convocării la sediul MAE, din dispoziția ministrului afacerilor externe Luminița Odobescu, a însărcinatului cu afaceri a.i. al Federației Ruse la București”, a transmis MAE.

Ambasada Rusiei în România nu a furnizat un punct de vedere pe acest subiect.

Anunțul vine în aceeași zi în care România a anunțat că a reținut un cetățean român pentru trădare, după ce acesta ar fi spionat mai multe baze militare românești și ale NATO din județul Tulcea și a trimis informațiile Ambasadei Rusiei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Guvernul Georgiei spune că SUA îl „șantajează” impunând restricții de viză

Secretarul de stat SUA, Antony Blinken, spune că legea agenților străini, din Georgia, este contrară parteneriatului dintre cele două țări. Guvernarea de la Tbilisi îl acuză de șantaj.
Secretarul de stat SUA, Antony Blinken, spune că legea agenților străini, din Georgia, este contrară parteneriatului dintre cele două țări. Guvernarea de la Tbilisi îl acuză de șantaj.

Departamentul de Stat al Statelor Unite a anunțat joi că impune restricții de vize politicienilor din Georgia care subminează democrația, libertățile civile, și pun în pericol obiectivul integrării euro-atlantice și parteneriatul cu SUA. Guvernul de la Tbilisi a reacționat acuzând SUA de „șantaj”.

În declarația de presă a secretarului de stat SUA, Antony Blinken, publicată joi seară, nu sunt date nume concrete de persoane sancționate, dar se vorbește pe larg despre acțiunile partidului de guvernământ Visul Georgian, care a elaborat și a trecut prin parlament o lege a „agenților străini”.

Inițiativa guvernării de la Tbilisi a provocat mari proteste de stradă în Georgia, unele din ele reprimate brutal de poliție.

După adoptarea legii, președinta pro-occidentală a Georgiei, Salome Zurabișvili, i s-a opus prin veto, dar legislativul dominat de partidului de guvernământ are suficiente voturi pentru a o face să treacă definitiv, probabil în zilele următoare.

Reacționând joi la anunțul lui Blinken privind impunerea unor restricții de viză, partidul de guvernământ de la Tbilisi a acuzat SUA că folosește „șantajul” și „amenințările” în relația bilaterală.

„Niciun fel de sancțiuni nu vor putea forța guvernul Georgiei să acționeze împotriva intereselor naționale”, se spune în reacția guvernanților georgieni, preluată de agenția rusă TASS.

În declarația de presă a diplomației americane, datată 23 mai 2024, se mai spune că va începe „o revizuire cuprinzătoare a cooperării bilaterale dintre Statele Unite și Georgia”, iar conducerea georgiană este îndemnată să „reconsidere” proiectul de lege și să ia măsuri pentru promovarea „aspirațiilor democratice și euro-atlantice” ale țării.

Legea numită inițial a „agenților străini” prevede că organizațiile și instituțiile de presă finanțate în proporție de cel puțin 20% din străinătate trebuie să se declare agenți străini. Opoziția și partenerii de dezvoltare ai Georgiei spun că legea ar fi inspirată de modelul rusesc și este o încercare de a limita dreptul la asociere și la exprimare.

Guvernanții georgieni neagă asemenea intenții, spunând că legea va apăra „suveranitatea” țării, ferind-o de amestecuri nedorite din străinătate.

Elaborarea și adoptarea legii au fost criticate și de Uniunea Europeană, la care Georgia vrea să adere poate chiar în 2030. Mai multe țări, în fruntre cu cele baltice, fac presiuni pentru ca UE să adopte la rândul ei sancțiuni împotriva conducerii de la Tbilsi. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Român arestat pentru că trimitea rușilor fotografii cu obiective militare, inclusiv ale NATO

Exercițiul militar „Sea Shield”, ținut în primăvara anului 2023 în județul Tulcea, din România.
Exercițiul militar „Sea Shield”, ținut în primăvara anului 2023 în județul Tulcea, din România.

Autoritățile din România au anunțat că au dispus joi, 23 mai, arestarea unui cetățean român care s-ar fi făcut vinovat de trădare fotografiind obiective militare și trimițând fotografiile Rusiei.

Potrivit procurorilor români, bărbatul, al cărui nume nu a fost făcut public, ar fi fotografiat începând din 2022 „obiective militare românești sau aparținând NATO” în apropierea orașului Tulcea, aproape de granița de pe Dunăre cu Ucraina. Fotografiile le-a trimis unor diplomați de la ambasada rusă de la București.

Procurorii spun că în locuința cetățeanului bănuit de trădare s-au găsit dovezi în sprijinul acuzării. Codul Penal din România prevede pedepse de până la 20 de ani de închisoare pentru asemenea delicte.

Agenția rusă de stat TASS, care a relatat despre arestare, scrie că ambasada rusă de la București nu i-a răspuns încă cererii de a comenta acuzațiile.

România, membră în NATO, a dispus măsuri speciale de securitate în zona Tulcea după ce Rusia a început să atace porturile ucrainene de pe malul opus al Dunării, iar unele resturi de echipament militar rusesc au căzut pe teritoriul românesc.

Presa română informează că este primul caz în care un român este acuzat oficial de spionaj în favoarea Rusiei.

În alte țări din Europa, asemenea cazuri s-au mai semnalat în ultima vreme.

În aprilie, un căpitan de armată din Germania a recunoscut că a furnizat rușilor informații militare, motivându-și acțiunile prin teama că escaladarea conflictului din Ucraina ar putea duce la un conflict nuclear. Presa germană a scris că el avea legături cu formațiunea de dreapta AfD.

Autoritățile de la Berlin au dezvăluit în aprilie și arestarea a doi cetățeni germani de origine rusă care plănuiau să saboteze ajutorul militar german pentru Ucraina.

Tot în aprilie, Parlamentul European a sancționat-o pe deputata letonă Tatjana Ždanoka, după ce un ziar de investigație a relevat că ea a lucrat ani de zile pentru serviciul federal de informații al Rusiei, FSB.

Și mai recent, în mai, un bărbat din Essex, în Anglia, a fost învinuit de spionaj în favoarea serviciului de spionaj extern al F. Ruse. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Armata israeliană spune că a mai recuperat trei cadavre de ostatici din Gaza

Rude și prieteni ai ostaticilor israelieni din Gaza participă la o manifestare pentru sporirea eforturilor de a-i aduce acasă. Ierusalim, 23 mai 2024.
Rude și prieteni ai ostaticilor israelieni din Gaza participă la o manifestare pentru sporirea eforturilor de a-i aduce acasă. Ierusalim, 23 mai 2024.

Trupurile a încă trei ostatici uciși la 7 octombrie și duși în Gaza au fost recuperate de armata israeliană (IDF) din Gaza în noaptea de joi spre vineri.

Potrivit Associated Press, ostaticii erau Hanan Yablonka, Michel Nisenbaum și Orion Hernandez. Familiile lor au fost înștiințate.

IDF spune că ei au fost omorâți într-un loc numit Intersecția Mefalsim în ziua când Hamas, organizație considerată teroristă inclusiv de SUA și Uniunea Europeană, a ucis peste 1200 de israelieni, luând aproximativ 250 de ostatici.

De peste șapte luni, IDF atacă aproape fără pauză Fâșia Gaza pentru a distruge mișcarea Hamas și a elibera ostaticii.

Numărul palestinienilor uciși în Gaza este estimat la peste 35.000 de către autoritățile locale, care nu au bilanțuri diferite pentru civili și luptători armați.

În Israel au loc proteste frecvente ale familiilor ostaticilor, care spun că guvernul nu face destul pentru a-i aduce acasă pe cei dragi.

Câțiva ostatici în vârstă au fost eliberați relativ repede de Hamas, alții au fost eliberați de trupele israeliene, iar câțiva și-au pierdut viețile în timpul operațiunilor militare. Israelul crede că în prezent în Hamas mai sunt cam 100 de ostatici vii și încă vreo 30 morți.

AP notează că societatea israeliană este divizată între cei care cred că ar trebui oprit războiul din Gaza, pentru eliberarea ostaticilor, și cei care spun că ei sunt prețul inevitabil care trebuie plătit pentru distrugerea Hamas. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În R. Moldova vor fi deschise 52 de secții de votare pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie

Mai multe persoane stau la rând la sediul Ambasadei României din Chișinău pentru a vota la prezidențialele românești din noiembrie 2019.
Mai multe persoane stau la rând la sediul Ambasadei României din Chișinău pentru a vota la prezidențialele românești din noiembrie 2019.

În Republica Moldova vor fi deschise 52 de secții de votare pentru alegerile în Parlamentul European din 9 iunie, când cetățenii români vor fi invitați să își aleagă cei 33 de reprezentanți în forul legislativ al UE.

Ambasada României la Chișinău a venit cu precizări în legătură cu organizarea scrutinului pentru cetățenii români din Republica Moldova. Astfel, 28 de secții de votare vor fi deschise în zona Centru (13 secții în Chișinău), 17 secții de votare în zona de nord și 7 secții în sudul Republicii Moldova.

Este o creștere substanțială față de alegerile precedente din 2019, când pe teritoriul Republicii Moldova au fost deschise 36 de secții de votare, notează misiunea diplomatică.

Cetățenii români cu drept de vot care domiciliază, au reședința sau se află temporar în străinătate pot vota la orice secție organizată în străinătate, pe baza unui document de identitate românesc valabil în ziua votării: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; pașaportul diplomatic; pașaportul diplomatic electronic; pașaportul de serviciu; pașaportul de serviciu electronic; pașaportul simplu; pașaportul simplu electronic; pașaportul simplu temporar; în cazul elevilor din școlile militare, carnetul de serviciu militar, relevă comunicatul citat.

Votarea în alegerile din 9 iunie începe la ora locală 7.00 și se încheie la 22.00. Procesul votării ar putea să fie extins și după această oră, până la 23.59, pentru alegătorii care se află încă în secția de votare și pentru cei care mai stau la rând în afara sediului acesteia.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG