Totul ca urmare a anunțului de vineri al gigantului rus Gazprom să întrerupe temporar livrările de gaze spre Europa prin conducta Nord Strem 1 (din motive tehnice), anunț făcut în aceeași zi în care grupul prinicipalelor șapte economii mondiale (G7) au decis să plafoneze prețul pentru importurile de energie din Rusia.
Pe fundalul crizei energetice și financiare, președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a îndemnat pe europeni să se pregătească pentru o iarnă dificilă, deoarece invazia Rusiei în țara sa va duce la noi reduceri majore ale livrărilor de petrol și gaze din Rusia.
„Rusia pregătește pentru această iarnă un atac energetic decisiv împotriva tuturor europenilor”, a avertizat Zelenski în discursul său video din noaptea de 3 septembrie.
„Rusia încearcă în aceste zile să crească și mai mult presiunea energetică asupra Europei: pomparea de gaz prin Nord Stream a fost complet oprită. Rusia vrea să distrugă viața normală a fiecărui european - în toate țările de pe continentul nostru”, a mai adăugat Zelenski.
Gazprom reduce drastic livările
Gazprom susținte că a sistat numai temporar și din motive pur tehnice livrările de gaze din Nord Stream 1, principala conductă care leagă direct Rusia de Germania și alți clienți europeni, dar autoritatea federală de reglementare în energetică din Germania și gigantul industrial Siemens Energy s-au grăbit să conteste afirmațiile Rusiei: „Defecțiunile invocate nu reprezintă un motiv pentru a opri operarea [conductei]” a declarat Agenția Federală de Rețele din Germania într-un raport privind aprovizionarea cu gaze a Germaniei la 3 septembrie.
Compania Siemens Energy, care furnizează și întreține echipamentele de la stația de compresie Portovaia a Nord Stream 1, a asigurat că este pregătită să facă orice reparație necesară, dacă partea rusă cere acest lucru. Ceea ce nu s-a întâmplat.
Președintele Zelenski nu este singurul care acuză Moscova că folosește arma energiei, mai ales împotriva statelor europene, încercând astfel să submineze unitatea între aliații occidentali ai Ucrainei. Avertismentul a fost reluat luni, la Berlin, de purtătorul de cuvânt al guvernului german.
„Economiile europene și moneda unică sunt în pragul unei crize majore, dacă Rusia continuă să utilizeze energia ca armă în acest război”, aprecia luni și Lee Hardman, analist valutar la un mare grup de servicii financiare (MUFG), citat de AFP.
Maia Sandu: „Rusia nu oferă un preț mai mic de ochi frumoși”
Săptămâna trecută, la Chișinău, și președinta Maia Sandu declara într-un interviu pentru ProTV că Rusia, prin Gazprom, încearcă să lege negocierile privind livrările de gaze spre R. Moldova și prețul acestora de „alte probleme”, care nu au nici o legătură directă cu un contract comercial.
„Este clar că Rusia nu oferă un preț mai mic decât prețul de piață de ochi frumoși. Noi nu am vrut să analizăm alte probleme în contextul contractului pe gaz. Da, Federația Rusă a încercat să deschidă subiectul pe alte probleme în aceeași discuție cu contractul pe gaz. Noi le-am spus că lucrurile sunt separate”, a spus Maia Sandu în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la ProTV Chișinău.
Din nou, Moscova a respins categoric acuzațiile că ar folosi energia ca armă, punând toată vina pe Occident : „Toți vesticii sunt de vină – Uniunea Europeană, Canada, Marea Britanie – coltectiv [sun de vină] că s-a ajuns în această situație”, a declarat luni Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
UE vrea să plafoneze prețul pentru gazul rusesc
Miniștrii energiei din Uniunea Europeană vor discuta vineri, 9 septembrie, la Bruxelles, o posibilă plafonare a prețului plătit pentru gazul rusesc, relateză Reuters care a obținut schița unei propuneri înaintată de președinția cehă.
Se va discuta și „un sprijin coordonat pentru linii de credit” destinate firmelor energetice din UE, confruntate cu o piață neobișnuit de volatilă.
„Nu ne este frică de deciziile lui Putin.”
„Nu ne este frică de deciziile [președintelui rus Vladimir] Putin. Le cerem [rușilor] să-și respecte contractele, dar dacă nu o fac, suntem gata să reacționăm", a declarat sâmbătă comisarul UE pentru afaceri economice, Paolo Gentiloni, la un târg de afaceri din Italia.
În așteptarea unor devcizii la nivelul european, unele guverne din UE iau măsuri unilaterale pentru a evita o potențială criză energetică.
Cancelarul german Olaf Scholz a anunțat duminică un fond de 65 de miliarde de euro pentru a ajuta gospodăriile private și companiile să treacă peste perioada de iarnă de consum maxim.
„Rusia nu mai este un partener energetic de încredere”, a declarat Scholz presei la Berlin.
Totodată, cancelarul a promis impozitarea specială a profitului obținut în ultimul timp de marii producători de energie.
„Există profituri în exces ale unor producători care pur și simplu pot profita de situația în care prețul mare al gazelor determină prețul energiei electrice și, prin urmare, fac mulți bani. Suntem ferm hotărâți să schimbăm regulile pieței în așa fel încât astfel de profituri extraordinare să nu mai apară”, a spus el.
Finlanda și Suedia au declarat că alocă zeci de miliarde de euro pentru a evita falimentul companiile vulnerabile care furnizează utilități.
„Dacă nu acționăm, există un risc serios de perturbări în sistemul financiar, care în cel mai rău caz ar putea duce la o criză financiară”, a declarat sâmbătă, la Stockholm, premierul suedez Magdalena Andersson, citată de Reuters.
