Soldați germani au început să sosească duminică, 4 septembrie 2022, în portul Klaipeda, din Lituania, pentru a întări flancul estic al NATO.
Aproximativ 100 de trupe de infanterie blindată și până la 40 de vehicule militare au sosit deja și vor vor forma nucleul structurii de comandă a brigăzii 41 de tancuri a Primei Divizii de Tancuri germane. Treptat, Germania va conduce o brigadă de luptă a NATO de 3.000 până la 5.000 de soldați bazată în Lituania.
După ce și-a mărit bugetul militar și a început sa trimită arme în Ucraina, încălcând astfel o veche politică ce data de la al Doilea Război Mondial, iată că acum Germania e pe cale de a încălca un tabu istoric: nu e vorba doar de desfășurarea de trupe în străinătate, căci Germania a mai participat la operațiuni ale NATO, de pildă în Afganistan, însă niciodată la misiuni de luptă.
Tocmai în asta constă noutatea actualei operațiuni din Lituania, la granița cu Rusia: este vorba de o brigadă de luptă a NATO, pe când în Afganistan militarii germani efectuau doar operațiuni de poliție, ba chiar si de întreținere a drumurilor.
Asta pentru că în Germania, războiul din Ucraina a spulberat decenii de certitudini. Cancelarul Olaf Scholz a anunțat sporirea bugetului apărării, după ani de neglijență, ajungând până acolo încât să creeze un fond special de 100 de miliarde de euro pentru a-și consolida armata, chiar dacă Berlinul nu este încă pe cale să atingă pragul de referință de 2% din PIB cerut de NATO.
Ba mai mult: guvernul lui Scholz ia în considerare achiziționarea unui scut antirachetă, conceput de Israel, asemănător cu ceea ce statul evreu numește „Domul de fier”.
Este vorba, în mare, de o nouă strategie militară la scară europeană, încurajată și de NATO. În doar câteva luni, din iarnă încoace, schimbarea de strategie a Berlinului a devenit foarte concretă. La mijlocul lunii martie, Germania a decis să cumpere avioane de luptă americane F-35.
După această comandă, scutul antirachetă israelian Arrow adaptat în Germania ar fi al doilea proiect militar de anvergură care nu ar rezulta dintr-o planificare îndelungată, din corecții, re-planificări și o explozie a costurilor.
Arrow-3 ar fi o achiziție „direct de la raft”, un sistem de apărare care a fost deja dezvoltat, testat și dovedit eficient de mult timp de către Israel. Pentru germani, achiziționarea unui astfel de dispozitiv defensiv „ar fi orice altceva decât un semnal rău pentru aliații europeni”.
Dimpotrivă: Arrow-3 ar face posibilă interceptarea rachetelor trase din Rusia către Germania, dar și către țările baltice sau Polonia, toate membre și în UE, dar și in NATO. Asta înseamnă că acest scut defensiv ar putea ajuta și țările situate pe flancul de est să facă parte dintr-o strategie militară mai europeană, mai puțin dependentă de Statele Unite.
Cât despre faptul că încă nu atinge acei 2% din PIB pentru apărare ceruți de NATO, Germania argumentează foarte convingător că dat fiind uriașul său PIB, acei mai puțin de 1,5% pe care îi cheltuiește pentru apărare reprezintă în termeni absoluți mult mai mult decât cei 2% cheltuiți, într-adevăr, de țări ca Polonia, Grecia, România și cele trei țări baltice.