Într-un discurs rostit sâmbătă, 17 septembrie, la Festivalul Etniilor, la Taraclia – un raion cu populație preponderent bulgară – la care a participat și premierul Natalia Gavrilița, Irina Vlah a spus, între altele, că în pofida mai multor provocări, ceea ce dezbină face mai puternice cele „două popoare creștine”, referindu-se la găgăuzi și moldoveni.
Găgăuzia, „odaia” Republicii Moldova cu geamuri spre sud
Discursul guvernatoarei, care a câștigat alegerile anterior cu un mesaj pro-rus accentuat, a avut la Taraclia și accente pro-europene. Vlah a spus că după ce Moldova a obținut statut de țară-candidată pentru aderarea la UE, „începem să scriem un nou capitol în destinul țării.” Irina Vlah a mai afirmat că Găgăuzia nu poate fi „o enclavă în cultura europeană” și că „Republica Moldova este Casa noastră comună, iar Autonomia Găgăuză – odaia cu geamuri luminoase înspre partea de Sud.”
Totodată, Vlah a declarat că Găgăuzia nu este un teren pentru „manifestări xenofobe” care să pună în pericol „siguranța unor cetățeni.”
Duminică, 18 septembrie, în Chișinău, unde a participat la manifestările Festivalului Etniilor alături de primarul Chișinăului, Ion Ceban, Irina Vlah a lăudat Republica Moldova spunând că ea „poate fi considerată un model de conviețuire, unde sunt protejate drepturile minorităților naționale.”
Guvernatoarea găgăuză a chemat la o toleranță și solidaritate mai mare în actualele „realități geopolitice.”
Irina Vlah s-a referit indirect și la războiul din Ucraina, spunând că mărinimia moldovenilor a arătat cât de săritori la nevoie sunt. „Familiile ucrainene au găsit adăpost în casele moldovenilor, unde borșul tradițional ucrainean a fost înlocuit cu zeama moldovenească”, a spus Irina Vlah.
Vlah: Găgăuzii au o stimă imensă pentru moldoveni
Irina Vlah s-a referit și la nevoia studierii limbii găgăuze, dar și a celei române de către locuitorii autonomiei găgăuze.
„Din numele găgăuzilor din Bugeacului moldovenesc declar că avem o stimă imensă față de poporul moldovenesc, chiar dacă recunoaștem că avem unele scăpări pe care le vom depăși. Este vorba de studierea mai activă a limbii găgăuze și, desigur, a celei de stat, a limbii pe care steaua poeziei românești, Mihai Eminescu, o numește floare a sufletului românesc”, a declarat Irina Vlah.
Maia Sandu și Mustafa Șentop, cu îndemnuri către găgăuzi
În cadrul vizitei sale de la Comrat, în data de 2 septembrie, președinta Maia Sandu a îndemnat găgăuzii la coeziune, să facă eforturi pentru păstrarea limbii și culturii găgăuze. Președinta a vorbit și despre nevoia studierii limbii române în autonomia găgăuză, spunând că va fi lansat un program național în acest sens.
Despre nevoia studierii limbii române a vorbit vineri, 16 septembrie, la Comrat, și președintele Parlamentului Turciei, Mustafa Șentop, care a făcut o vizită oficială în Republica Moldova. Oficialul a condamnat războiul din Ucraina și a spus că pentru Găgăuzia este important să-și păstreze limba și tradițiile, dar și să învețe limba română. În caz contrar, spunea Mustafa Șentop, autonomia va rămâne izolată, deoarece „este imposibil să faci afaceri și să participi la administrarea treburilor de stat fără a cunoaște limba.”
Proteste și mesaje pro-Rusia
Recent, în mai multe localități din autonomia găgăuză au avut loc o serie de proteste antiguvernamentale, motivate, aparent, de scumpirile prețurilor la gaze și alimente. La multe din aceste acțiuni, mai mulți lideri locali au lansat mesaje pro-Rusia și pro-Putin. Aleși locali de la Comrat au expediat o scrisoare autorităților Rusiei în care au rugat să ofere gaze Găgăuziei la un preț special. Spicherul găgăuz Dmitri Konstantinov, a declarat Europei Libere că „99% din găgăuzi noștri au ales calea pro-rusă”, dar că Găgăuzia se va ralia Moldovei în cazul va lua „altă cale.”
