Pe lângă tot ce se întâmplă în Ucraina și Rusia, presa de mai peste tot are privirile întoarse spre Brazilia, unde vor avea loc alegeri prezidențiale duminică, 2 octombrie.
În Franța, atât Libération cât și Courrier International au astăzi în chioșcuri numere speciale despre alegerile din Brazilia, Courrier international oferind chiar un întreg dosar de articole din presa de pe întreaga planetă, prin care încearcă să vadă care ar fi urmările în cazul în care ar câștiga Jair Bolsonaro sau, dimpotrivă, stângistul Luiz Inácio Lula da Silva, cunoscut sub numele de Lula, despre care scrie de pildă Financial Times, Lula cel întors din uitare, decăzutul fost sindicalist, care este dat actualmente ca favorit.
Deja, Bolsonaro, omul care a readus extrema dreaptă la putere în Brazilia, a anunțat că — precum Donald Trump — nu va recunoaște rezultatul în caz că va pierde. Care ar fi atunci riscul pentru democrație? Bolsonaro, numit de unii un „Trump tropical”, atât pentru politica sa, cât și pentru metodele lui, va fi oare tentat de un scenariu inspirat de asaltul asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021 la Washington?
Pentru Público, viitorul democrației este în joc nici mai mult, nici mai puțin, în aceste alegeri. Dacă Bolsonaro va pierde, estimează cotidianul portughez, președintele în funcție va contesta rezultatul și va „propune revenirea la dictatură”. În același context, un expert explică în The New York Times că ceea ce își dorește Bolsonaro este un haos permanent:
„Bolsonaro nu are nicio intenție să plece din funcție, indiferent de verdictul urnelor. Dar el nu se gândește la o lovitură de stat – pentru care ar avea nevoie de sprijinul elitelor și de pasivitatea oamenilor. Ceea ce vrea el este o revoluție.”
Și dacă va câștiga Lula?
„Dacă Lula câștigă alegerile, atunci el se poate lăuda că a revenit, și dacă nu va fi surpriza secolului, va fi cel puțin cea a deceniului.”
Trebuie spus că Lula, fostul metalurgist, lider al Partidului Muncitorilor, ales de două ori consecutiv în funcția de șef al statului brazilian între 2002 și 2010, a parcurs un drum lung. Închis pentru mai multe acuzații de corupție în 2018, el a petrecut aproape un an și jumătate în închisorile federale, înainte de a fi eliberat, recâștigându-și drepturile politice și revenind (aterizând și pe coperta revistei Time din luna mai, de altfel).
Bulgaria: alegerile sărăciei
Alegeri au loc duminică și în Bulgaria. Inflația este o preocupare majoră acolo, împreună cu sărăcia, pentru cei 6,5 milioane de bulgari, înaintea alegerilor legislative din 2 octombrie.
Le Monde, în Franța, oferă un întreg reportaj despre asta: un studiu publicat luni, 19 septembrie de Eurostat, a fost preluat de întreaga presă bulgară: într-un an, prețul pâinii a crescut cu 30% în Bulgaria, în timp ce Franța, țară mult mai bogată, prețul pâinii nu a cunoscut o creștere „decât” cu puțin peste 8%. Media UE este de +18%.
Această inflație record lovește gospodăriile bulgare aflate deja în mare dificultate. În regiunea de nord-vest a țării, cea mai săracă, produsul intern brut (PIB) pe locuitor nu depășește 5.800 de euro, abia 32% din media europeană.
Cum Putin ar putea fi înlăturat de militari
În sfârșit, The Daily Telgraph, la Londra, e de părere că Putin ar putea să-și vadă sfârșitul grăbit de militari, care nu ar mai putea suporta atâta umilință din partea unui șef civil care își împinge țara spre catastrofă.
Ultima amenințare nucleară a lui Putin înseamnă mai ales că el se află în mare primejdie acasă. Această amenințare era menită nu doar să sperie Occidentul, ci și să le arate puterea acoliților săi care cred că el n-a fost suficient de dur în Ucraina și să-i avertizeze pe uneltitorii de la Moscova că el, Putin, nu se va opri la nimic pentru a păstra puterea, indiferent câți oameni trebuie să moară.
Anexarea intenționată a zonelor Ucrainei ocupate acum de Rusia înseamnă că Putin ar putea folosi în mod legal arme nucleare pentru a le apăra, deoarece aceste regiuni vor face parte de acum înainte oficial din Federația Rusă. Faptul că nicio altă țară nu va recunoaște suveranitatea Moscovei este lipsit de importanță – văzut de la Kremlin, un atac ucrainean asupra acestor zone cu muniții NATO va fi un atac asupra Rusiei însăși.
Indiferent dacă Putin blufează sau nu cu privire la utilizarea armelor de distrugere în masă – și nu ar trebui să uităm că el are la dispoziție și un mare arsenal chimic – amenințarea sa a fost un semn că el rămâne fără alte opțiuni în acest război.
Dar The Daily Telegraph arată o foarte mare luciditate: «Până și asta ar putea fi o sabie cu două tăișuri. Sfârșitul lui Putin nu înseamnă neapărat sfârșitul războiului, sau chiar o situație îmbunătățită. Ce se întâmplă în continuare depinde acum de facțiunile care vor prelua puterea. Există oameni puternici și bine plasați la Moscova care doresc să găsească o modalitate de a încheia războiul în niște condiții care să minimizeze daunele și umilirea Rusiei și să-și salveze și ei propriile lor piei și averi, însă sunt și alții care doresc același lucru pe care-l vrea Putin, ba chiar cred că este nevoie de o violență și mai mare. pentru a realiza asta.
Live Briefing | Război în Ucraina
Briefing-ul Europei Libere prezintă și analizează ultimele evoluții ale invaziei rusești în Ucraina și ale ripostei date de ucraineni, dar și reacția internațională.
