La 5 octombrie s-a împlinit un an de la suspendarea din funcție, reținerea și inculparea în mai multe cauze penale a procurorului general Alexandr Stoianoglo. În tot acest timp, la șefia Procuraturii Generale a fost Dumitru Robu. După un an, interimatul se prelungește, dar șeful interimar e schimbat.
Ce se întâmplă cu șefia Procuraturii Generale
Șefia Procuraturii Generale va fi preluată la 6 octombrie de un nou procuror general interimar, Eduard Bulat, la expirarea unui an de când interimatul a fost deținut de Dumitru Robu, într-o evoluție care poate aprofunda controversele în jurul uneia dintre principalele instituții ale justiției moldovene.
Purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Generale, Mariana Cherpec, a fost citată de presă, la 5 octombrie, cu declarația că interimatul a trecut automat la Bulat, până acum adjunct al lui Robu. Cherpec a explicat pentru portalul Jurnal.md că, potrivit unor „reguli legale, dl Bulat urmează să exercite mandatul de procuror general interimar până în momentul numirii unui nou procuror general interimar de către Consiliul Superior al Procurorilor”.
Prelungirea interimatului și simpla schimbare a interimarului are loc după ce autoritățile nu au reușit, timp de un an, să aleagă un procuror general nou, din cauza disputelor legale cu Alexandr Stoianoglo. Considerat de guvernarea PAS un obstacol în tentativele de reformare a justiției și combatere a corupției, Stoianoglo a fost suspendat din funcție, în octombrie 2021.
Cât sunt de ok prelungirea interimatului și simpla schimbare a interimarului
Anticipând evoluțiile pe marginea șefiei Procuraturii Generale, expertul Vlad Gribincea a spus Europei Libere la 12 septembrie că legea nu prevede prelungirea interimatului, stabilit pentru o durată de un an.
„Legea nu prevede așa ceva și filosofia din spatele acestui termen de un an de zile era că temei de suspendare a procurorului general putea să fie ori o faptă penală, ori o abatere disciplinară, ori evaluarea performanțelor și toate aceste trei trebuie deja să se termine în vreo 6-7 luni și să se organizeze un nou concurs în restul cele cinci luni”, a spus într-un interviu Gribincea, care conduce Centrul de Resurse Juridice (CRJM), o organizație neguvernamentală.
Ministerul Justiției a pregătit, în extremis, amendamente legislative care permit „o nouă desemnare a unui procuror general interimar”, dacă „circumstanțele care au generat necesitatea desemnării unui procuror general interimar nu au încetat la expirarea termenului de 12 luni”. Aprobate de guvern la 5 octombrie, amendamentele a fost incluse pe agenda ședinței plenare a parlamentului, din 6 octombrie. Dacă sunt adoptate de deputați, amendamentele mai trebuie promulgate de șefa statului și publicate, pentru a intra în vigoare.
Ce trebuie știut despre cazul Stoianoglo
Interimatul la șefia Procuraturii Generale a început pe 5 octombrie 2021, când a fost suspendat din funcția de procuror general și reținut Alexandr Stoianoglo.
Cercetat penal în cinci dosare de abuz în serviciu, corupere pasivă, fals în declarații și depășirea atribuțiilor de serviciu, Stoianoglo a petrecut peste două luni în arest la domiciliu. A fost acuzat, între altele, pentru rolul său în controversata eliberare din închisoare a omului de afaceri Veaceslav Platon, care a fugit ulterior din țară, fiind căutat de autorități pentru mai multe presupuse încălcări ale legii.
Stoianoglo a fost pus în libertate sub control judiciar în decembrie 2021, și spune că e nevinovat și că se consideră o victimă a unei răzbunări politice din partea președintei Maia Sandu. Șefa statului a respins această acuzație.
Arestarea lui Stoianoglo a fost precedată de o modificare legislativă controversată, adoptată de majoritatea partidului de guvernământ, PAS, criticată de unii experți locali și de către Comisia de la Veneția. Amendamentul prevede posibilitatea demiterii procurorului general înainte de termenul legal, dacă activitatea acestuia e evaluată negativ.
O comisie de evaluare a dat calificativul „nesatisfăcător” activității lui Stoianoglo, dar președinta Maia Sandu, în competența căreia intră demiterea procurorului general, s-a abținut să semneze decretul de demitere.
Potrivit ministrului Justiției, Sergiu Litvinenco, șefa statului ar vrea să fie rezolvate mai întâi în justiție toate cauzele penale împotriva lui Stoianoglo.
Ce impact poate avea asupra reformei din justiție (in)decizia politică
Pentru expertul Vlad Gribincea, „ezitarea” șefei statului cauzează o situație de incertitudine, care ar putea dăuna reformelor din justiție.
Dacă va trebui să se aștepte ca justiția să se pronunțe în dosarele penale intentate lui Stoianoglo, interimatul se va prelungi, spune Gribincea, care subliniază că „atâta timp cât ai interimat în procuratură, nu poți să faci reforme”.
„Politicienii de aceea și sunt politicieni – ei sunt puși să decidă relativ rapid, să ia decizii complicate, dar importante pentru dezvoltarea țării. Dacă dl Stoianoglo merită să fie eliberat din funcție, atunci să se emită decretul în acest sens. Dacă nu merită, el trebuie să revină și să-și facă treaba mai departe. Cert e că politicienii nu pot tergiversa deciziile în acest sens. Lăsarea acestei decizii la cheremul justiției, despre care tot ei spun că nu este reformată, nu este înțeleaptă”, susține președintele CRJM.
Gribincea adaugă că este nevoie de o decizie politică, exprimată prin demiterea procurorului general suspendat în baza evaluării de performanțe, pentru că în lipsa acestei decizii politice, se erodează încrederea că guvernarea mai poate face schimbarea pe care a promis-o în domeniu justiției.
