Încă de la înființarea internetului, reprezentanți ai sectorului privat, ai societății civile și ai comunității tehnologice au creat un proces de armonizare a standardelor de securitate și a protocoalelor tehnice bazat pe consens.
S-a creat o infrastructură descentralizată care vorbește o limbă comună, permițând utilizatorilor să comunice între ei și să acceseze informații indiferent de locul de pe glob în care se află. Puterile autoritare încearcă, de mult vreme, să înlocuiască acest model de guvernare a internetului cu unul care promovează suveranitatea cibernetică sau un control mai mare de către state.
Diplomații din China și Rusia au încercat impunerea unui model internațional de reglementare a internetului care promovează interesele autoritare. Acest lucru ar modifica în mod fundamental internetul deschis, împiedicând miliarde de oameni să comunice între ei și să acceseze resurse care schimbă viața fără permisiunea explicită din partea guvernelor lor.
Un număr record de guverne naționale au blocat site-uri web cu conținut politic, social sau religios nonviolent, subminând drepturile la liberă exprimare și accesul la informații. Mai mult de trei sferturi dintre utilizatorii de internet din întreaga lume trăiesc, în prezent, în țări în care autoritățile pedepsesc oamenii pentru că își exercită dreptul la libertatea de exprimare online. Guvernele încearcă să dezbine internetul global pentru a crea spații online mai controlabile, spun specialiștii Freedom House.
Majoritatea cenzurii a vizat site-uri din afara țărilor respective. Prin legi naționale, a fost centralizată infrastructură tehnică și impuse reglementări viciate platformelor de social media și datelor utilizatorilor.
In spațiul digital, balanța „libertate totală” vs. „control total” e încă în căutarea punctului de echilibru.George Stanca
Pentru statele democratice a existat o altfel de reglementare, e de părere expertul român George Stanca.
„Libertatea totală din online este parțial o iluzie, câtă vreme o serie limitată de jucători globali uriași precum Alphabet (Google, Youtube etc), Meta (Facebook, Instagram) si, mai nou, Bytedance (TikTok) fac de fapt regulile. Unde statele nu vin cu reguli, aceste companii le fac”, consideră George Stanca, antreprenor și specialist în media digitală.
China, campioana internetului controlat
China rămâne, pentru al optulea an consecutiv, cel mai prost mediu din lume pentru libertatea internetului. Cenzura s-a intensificat în timpul Jocurilor Olimpice de la Beijing din 2022, după ce jucătoarea de tenis Peng Shuai a acuzat un oficial de rang înalt al Partidului Comunist Chinez de agresiune sexuală.
Guvernul a continuat să-și întărească controlul asupra sectorului tehnologic în plină expansiune din țară, inclusiv prin noi reguli care au impus platformelor de social media să-și folosească sistemele algoritmice pentru a promova ideologia Partidului Comunist.
Promovarea discursului de stat
În mod alarmant, spune raportul Freedom House, abuzurile antidemocratice de controlare a internetului nu reprezintă singurul factor de risc. Unele guverne cultivă un spațiu digital în care domină narațiunile susținute de stat în care mass-media independente, societatea civilă și vocile deja marginalizate sunt și mai ușor suprimate.
Fragmentarea din ce în ce mai mare a internetului are consecințe grave pentru drepturile fundamentale, inclusiv pentru libertatea de exprimare, accesul la informații și confidențialitate, în special în cazul persoanelor care trăiesc în regimuri autoritare.
Cenzura nu combate dezinformarea
Este puțin probabil că măsurile menite să combată dezinformarea sau hărțuirea online să fie obținute printr-o fragmentare/dezbinare a internetului, sunt de părere experții Freedom House.
Simpla impunere a unor legi naționale stricte asupra unui sistem informațional global este cu siguranță ineficientă. Eforturile Beijingului de a construi și de a menține un Great Firewall, de exemplu, nu au făcut nimic pentru a aborda preocupările societății cu privire la confidențialitate, securitatea cibernetică, abuzurile corporative, conținutul fals și comportamentul online abuziv.
Invadarea Ucrainei și libertatea internetului
Libertatea internetului în Rusia a scăzut cu șapte puncte în perioada din jurul invaziei brutale a Ucrainei de către guvern în februarie 2022, atingând un minim istoric și reprezentând cel mai mare declin național din acest an în Freedom on the Net.
La câteva săptămâni de la invazie, Kremlinul a blocat Facebook, Instagram și Twitter, privându-i pe ruși de acces la informații necenzurate despre război și limitându-le capacitatea de a se conecta cu utilizatorii din alte țări.
Guvernul a blocat, de asemenea, peste 5.000 de site-uri web, a forțat instituțiile de presă să se refere la invazie drept „operațiune militară specială” și a introdus o lege care prevede până la 15 ani de închisoare pentru cei care răspândesc „informații false” despre conflict.
Restricțiile din ce în ce mai mari ale regimului, atât înainte, cât și după lansarea invaziei, au crescut semnificativ riscurile asociate cu activismul online și au grăbit închiderea sau exilul instituțiilor media independente rămase din țară.
Acțiunile armatei ruse în Ucraina au subminat și libertatea de internet a țării respective. În orașul sudic Herson, trupele ruse au forțat furnizorii de servicii să redirecționeze traficul de internet prin rețelele rusești în primăvara și vara anului 2022, lăsând utilizatorii ucraineni fără acces la platformele principale de socializare și la o multitudine de site-uri de știri ucrainene și internaționale.
Deși instituțiile media online au continuat cu curaj să acopere invazia, reporterii lor s-au confruntat cu un mare pericol în timp ce își desfășurau munca. Mai mulți jurnaliști afiliați unor astfel de site-uri web au fost uciși de forțele ruse.
Strategia Moscovei de a reduce dependența de companiile străine de social media a inclus o cerință ca telefoanele mobile să aibă aplicații interne preîncărcate.
În urma invaziei Ucrainei din februarie 2022, utilizatorii de pe Facebook, Twitter și Instagram au fost redirecționați către VK și Odnoklassniki, ambele conduse de o companie-mamă care este parțial deținută de aliații Kremlinului.
Yandex, un popular motor de căutare rus și rival al lui Google, a dat prioritate mesajelor de dezinformare și a retrogradat rezultatele căutării pentru site-urile care criticau invazia. În 2022, în încercarea de a câștiga baze mai mari de utilizatori pentru platformele rusești, autoritățile au oferit influencerilor bani dacă treceau la RuTube și Yappy, în loc de YouTube și TikTok, și urmau linia editorială a guvernului.
Contraofensiva UE - blocarea siteurilor ruse
În timp ce marea majoritate a guvernelor care au limitat accesul la conținut străin au făcut acest lucru pentru a-și menține propria putere sau a contracara responsabilitatea, o excepție notabilă a venit din partea UE. Bruxelles a ordonat furnizorilor de telecomunicații din fiecare stat membru să blocheze site-urile web ale serviciilor mass-media de stat ruse RT și Sputnik.
Aceste site-uri promovează conținut incendiar și fals, iar standardele internaționale privind drepturile omului permit limite ale liberei exprimări în circumstanțe specifice, inclusiv conflicte armate.
Cu toate acestea, interdicția UE de a restricționa tot conținutul de pe aceste site-uri, mai degrabă decât informații mai restrânse legate de război, a fost una discutabilă. De asemenea, interdicțiile nu aveau dispoziții clare de expirare și au fost impuse fără supraveghere adecvată, transparență și consultare cu societatea civilă și companiile de telecomunicații.
Interdicția a creat un precedent viciat pentru modul în care democrațiile ar putea răspunde la informațiile problematice diseminate de instituții de știri deținute de stat, cum ar fi cele cu sediul la Beijing.
Unde se află România
Pandemia a oferit pentru prima dată prilejul de a impune măsuri care, din punct de vedere tehnic, au reprezentat o formă de cenzură. Accesul la mai multe site-uri a fost blocat sub pretextul că împrăștia informații false. O dată cu conflictul din Ucraina, a existat și un al doilea val de decizii care au dus la blocarea unor site-uri. De această dată, decizia a venit de la nivel european.
„Nu cred, personal, că e o direcție înțeleaptă. Fascinația oamenilor pentru zona 'ce e interzis, e mai interesant' riscă să producă efectul contrar celui vizat. In plus, scenariile periculoase și false se răspândesc în spațiul digital mai ales via social media, nu via domenii specifice (website-uri)”, consideră Dragoș Stanca
Blocarea unor domenii social media, spune expertul, intra deja într-o zonă de cenzură care nu mai are legătură cu democrația. Fenomenul este specific unor țări care își asumă că nu sunt democratice.
Ce urmează
Dragoș Stanca explică filosofia care a dus, din punct de vedere tehnic, la problemele actuale.
„Paradigma s-a schimbat total în ultimii 20 de ani, trecerea de la web1 unde comunicarea era doar uni-directională (practic, similară cu media tradițională), spre web2 unde toată lumea comunică sau, după caz, 'comunică' cu toată lumea a generat și încă generează, adesea, haos”.
El crede că, în societățile democratice ar trebui ca cetățenii să nu își dorească nici ca statele - mai ales cele cu mari probleme legate de respectarea valorilor democratice să facă aceste reguli -, dar nici marile companii big tech să facă orice le taie capul în numele libertății de exprimare.
Companiile big tech au demonstrat că principalul lor element de decizie asupra valorii nu este libertatea de exprimare, ci profitul.George Stanca
Stanca spune că, în acest moment, lumea digitală își caută, de fapt, echilibrul și forțele bine sau rău intenționate încearcă să își impună pe toate planurile și prin toate metodele viziunea. „Lucru care va genera și generează în continuare multiple turbulențe.”
„Speranța se îndreaptă, acum, spre web3, web-ul dominat de tehnologia blockchain care promite noi perspective interesante legate de descentralizarea reală, care pleacă dinspre mari corporații la extrem de multi “owneri” individuali - însă e foarte devreme, încă, pentru a decide dacă abordarea aceasta e soluția pentru un web cu adevărat bun pentru oameni”, explică Stanca.
Articol preluat de la Europa Liberă România.
