Autoare a cărții „Oamenii lui Putin” despre „cum a luat KGB-ul înapoi Rusia, iar ulterior s-a apucat de Occident”, Catherine Belton este preocupată de mult de tentativele Kremlinului de a „submina alte democrații”. Dar spune că ocazia de a examina „mai în profunzime” metodele folosite i s-a ivit datorită operațiunilor rusești în R. Moldova.
„Am avut norocul să întâlnesc oameni din serviciile de informații ucrainene care urmăreau ce face FSB-ul (Serviciul Federal de Securitate al Rusiei) nu doar în propria lor țară, dar și în Moldova, pentru că, desigur, Moldova are o mare importanță strategică pentru Ucraina: este o vecină foarte apropiată, dar și o potențială amenințare din cauza teritoriului ocupat în Transnistria”, spune Catherine Belton.
Jurnalista a petrecut mulți ani lucrând în calitate de corespondentă la Moscova pentru Financial Times, apoi și-a luat o pauză îndelungată pentru a scrie cartea despre regimul lui Putin, iar anul acesta a scris mult pentru Washington Post despre invazia rusească în Ucraina și efectele ei asupra oligarhilor ruși și Kremlinului. Așa și-a făcut surse în serviciile secrete ucrainene.
Articolul său din 28 octombrie, „Serviciile secrete lucrează la subminarea guvernului pro-occidental al Moldovei” se bazează pe materiale obținute de la noile sale surse ucrainene. Jurnalista spune că apariția articolului la numai câteva zile după ce oligarhii moldoveni Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc au fost sancționați de către Ministerul de Finanțe al Statelor Unite tocmai pentru sprijinirea eforturilor Moscovei de a destabiliza Republica Moldova este o coincidență.
Ce materiale a obținut jurnalista de la Washington Post
Catherine Belton a spus Europei Libere că sursele ucrainene i-au pus la dispoziție un set de documente despre planurile FSB pentru Moldova, acoperind perioada de până în 2021 inclusiv.
Documentele includ „rapoarte prezentate FSB-ului și Moscovei de specialiști în strategie politică în legătură cu misiunile pe care le-au îndeplinit în Moldova, lucrând pentru partidul lui Ilan Șor, pentru Igor Dodon și Partidul Socialiștilor”.
Materialele mai conțin „diverse interceptări ale unor schimburi de mesaje și convorbiri”.
Sunt materiale „puse pe masa șefului unei unități din FSB care se ocupă de Moldova, Dmitri Miliutin, șef-adjunct al departamentului de informații operative al FSB”, spune Belton.
Ce tablou a surprins Catherine Belton din materialele obținute
După ce „rușii au suferit o mare înfrângere în 2020, iar apoi una și mai grea în 2021”, când mai întâi președintele pro-rus Igor Dodon a pierdut alegerile prezidențiale în fața Maiei Sandu, iar partidul său a pierdut apoi și parlamentarele, FSB a elaborat planuri pentru a menține controlul.
„Documentele arată în mod clar nemulțumirea celor care lucrează cu și pentru FSB că au pierdut o țară de o asemenea importanță strategică”, spune jurnalista. Interceptările văzute de ea arată că rușii „sunt nemulțumiți și discută despre faptul că s-au încrezut prea mult în Igor Dodon, spun că este un politician care a suferit daune de imagine ireversibile, că are o reputație atât de afectată de corupție, încât a trebuit să-l înlăture de la conducerea Partidului Socialiștilor”.
Au considerat însă că trebuie să găsească, în cuvintele jurnalistei Washington Post, o metodă delicată, „presupun din cauză că Dodon cunoaște prea multe secrete despre finanțarea partidului”. Așa încât, înlăturarea lui Dodon din fruntea partidului, în 2021, a fost însoțită de o „strângere de mână aurită”: Dodon a fost numit președinte al Uniunii de afaceri moldo-ruse, cu un salariu lunar de 29.016 de dolari, plus un bonus, tot lunar, de 14.508 de dolari.
Într-o conversație interceptată a lui Dodon cu omul de afaceri rus Igor Ceaika, care este și fiul procurorului general al Rusiei, Ceaika „îi spune lui Dodon că trebuie să-și coordoneze toate aparițiile în presă cu Uniunii de afaceri moldo-rusă, noul său angajator”. „Dodon se revoltă și spune că ’prea devreme doriți să mă îngropați, că vreți să-mi tăiați din salariu din cauza fiecărei declarații, este foarte nemulțumit de toate aceste restricții, dar conversația arată cât de strâns este controlat de patronii din Rusia chiar și după ce nu mai este președinte”, spune Catherine Belton
După apariția articolului din Washington Post, avocatul lui Dodon a contestat sumele care apar în articolul Washington Post, spunând portalului moldovean Agora că, la Uniunea de afaceri moldo-rusă, unde a fost angajat începând cu luna noiembrie 2021, fostul președinte a primit 162.162 de lei pe lună (aproximativ 8.400 de dolari), până în luna aprilie 2022.
Ce politicieni moldoveni mai apar în presupusele documente FSB
În documentele văzute de jurnalista Catherine Belton, strategii politici și ofițerii FSB ruși îl poreclesc pe Ilan Șor „tânărul”.
„Putem vedea clar, de exemplu, cum ofițeri superiori ai FSB îi dau indicații lui Andrei Goncearenco, un puternic miliardar rus, să-l sprijine pe Ilan Șor în 2020 în afacerea acestuia cu Aeroportul Internațional Chișinău”, spune jurnalista Washington Post. Șor s-ar afla în spatele companiei Avia Invest, care gestionează aeroportul printr-un contract de cesiune pe 50 de ani, dar care a fost acuzată că nu și-a îndeplinit promisiunile de investiții în dezvoltarea aeroportului.
Un document descrie un plan al FSB elaborat în noiembrie 2020, când Igor Dodon a pierdut alegerile prezidențiale. „Unul din punctele planului era ca Dodon să facă echipă comună cu Partidul Șor în parlament și să adopte o lege care ar transfera controlul asupra Serviciului de Informații și Securitate de la președinte la parlament. Planul a eșuat, dar ei căutau căi de a-și menține o influență puternică”, spune Catherine Belton.
Mai sunt analizate, în materialele obținute de ea, perspectivele lui Ion Ceban, primarul Chișinăului. „Știm că a fost membru al Partidului Socialiștilor, dar încearcă acum să se distanțeze de orice legături cu Moscova. Acum vrea să se poziționeze ca politician de centru, ca pro-european, dar mai rămâne de văzut dacă este sincer sau nu”, mai spune jurnalista.
Moldova, o țintă mai ușoară decât Ucraina
În articolul său, Catherine Belton îl citează pe vice-premierul moldovean Oleg Serebrian, spunând că rușii „sunt foarte jenați de întreaga operațiune ucraineană, și au nevoie de un succes undeva”. Teama lui Serebrian este că Moldova „e o țintă mai ușoară decât Ucraina”.
Ce crede jurnalista Washington Post, este Moldova o țintă mai ușoară ca Ucraina?
„În plan politic, Moldova este din păcate pentru Rusia o țintă mai ușoară, din cauza situației economice, din cauza dependenței masive a Moldovei de Rusia pentru resurse energetice”, spune Catherine Belton.
Documentele cercetate de ea „nu ajung în timp la momentul de față și nu arată planurile Rusiei în Moldova după invadarea Ucrainei”. „Nu știu ce plănuiau în afară de ceea ce putem vedea acum cu ochii noștri: că Gazprom închide robinetul gazelor, Transnistria reduce livrările de curent electric pentru restul Moldovei, costul energiei pentru moldoveanul de rând a crescut de peste 5 ori și formează, în medie, peste 60% din cheltuielile lunare, dar sunt cheltuieli pe care mulți nu au din ce le acoperi”, spune jurnalista.
„Tânărul” din presupusele documente FSB a organizat proteste. Participă câteva mii de oameni și protestele nu sunt o amenințare majoră pentru autoritățile moldovene. Dar când peste proteste se suprapun deconectări ale luminii și facturi peste posibilități, spune jurnalista Washington Post în interviul cu Europa Liberă, situația poate să devină „explozivă”.
