În proiect nu s-a regăsit, însă, maternitatea surogat, deși medicii au cerut acest lucru.
O mamă-surogat este o femeie care acceptă să rămână însărcinată și să aducă pe lume un copil care va fi crescut de o altă familie. Valentin Friptu, profesor universitar și medic obstetrician-ginecolog, spune că maternitatea substituție ar ajuta femeile care nu pot avea copii din motive medicale.
Am propus în lege să fie o prevedere și despre mame purtătoare, dar toți o taie și spun: „Of, să nu avem probleme cu societatea!”
„Am propus în lege să fie o prevedere și despre mame purtătoare, dar toți o taie și spun: «Of, să nu avem probleme cu societatea!» Care societate? Unde este societatea asta? Sunt specialiști care știu că există atâtea femei cu probleme de sănătate. Recent, a fost un caz la un spital privat, când o femeie a rămas fără uter, după ce a pierdut copilul la naștere. Ea are embrioni congelați și ne roagă să-i implantăm surorii ei, dar legea nu ne permite”, a spus pentru Europa Liberă Valentin Friptu.
Și Veaceslav Moșin, medic obstetrician-ginecolog, care a ajutat sute de femei să aducă pe lume copii prin fertilizare in vitro, susține că maternitatea surogat ar fi o salvare pentru femeile cu anomalii ale uterului, care nu pot avea copii.
Noi am avut adresări din partea femeilor, dar legea nu ne permite să le ajutăm...
„Pentru ele, aceasta ar fi unica soluție. Noi am avut adresări din partea femeilor, dar legea nu ne permite să le ajutăm. Până acum, ele mergeau în Ucraina pentru o astfel de procedură. Știu că se evită o astfel de lege, pentru că societatea nu ar fi de acord, dar ar putea să se facă o excepție pentru femeile cu probleme medicale”, a declarat Veaceslav Moșin.
Deputat: „Cine poate garanta că nu vor fi comise abuzuri?”
Pe de altă parte, Adrian Belîi, doctor în medicină și deputat din partea PAS, unul dintre autorii proiectului de lege, afirmă că maternitatea de substituție ar ridica mai multe probleme bioetice.
„S-au discutat 100 de aspecte, dar asta nu înseamnă că totul se acceptă. În primul rând, cine își asumă responsabilitatea și poate garanta că nu vor fi comise abuzuri? În al doilea, din cei patru prestatori de servicii nimeni nu dorește, deocamdată, să se ocupe de maternitatea surogat”, a spus deputatul pentru Europa Liberă.
În R. Moldova se fac de ani buni proceduri de reproducere asistată, însă nu toate aspectele sunt prevăzute în legislație.
„Noi mai întâi trebuie să reglementăm chestiile care se întâmplă zilnic și care nu sunt în lege. Cu mame surogat au fost scandaluri enorme și în Ucraina, și în Rusia. În Rusia, practica a fost interzisă. Este un proces care nu poate fi controlat și nu putem să reținem legea încă 10 ani numai pentru acest fapt. Aș vrea să nu deschidem cutia Pandorei”, a adăugat Adrian Belîi.
Potrivit lui, femeile care nu pot avea copii ar trebui să adopte sau să apeleze la maternitatea surogat de peste hotare.
Unele grupuri religioase consideră că această metodă dezumanizează femeile și le reduce rolul la purtătoare de uter sau purtătoare de ovule.
În anul 2002, Partidul Liberal a propus un proiect de lege privind maternitatea surogat, o lege care nu a apărut în R. Moldova nici după 20 de ani.
