Linkuri accesibilitate

După despărțirea de curentul de la Cuciurgan, cel românesc poate fi importat... tot numai pe la Cuciurgan 


De ce a eșuat semnarea unui nou contract de achiziție de electricitate pentru malul drept al Nistrului de la Centrala de la Cuciurgan și ce riscuri implică soluția parțială pusă în practică de autoritățile moldovene de a importa energie din România, prin linii care trec tot pe la Cuciurgan?  

Anunțând că centrala de la Cuciurgan nu mai livrează curent malului drept al Nistrului din 1 noiembrie, vicepremierul Andrei Spînu a precizat că, pentru acoperirea parțială a deficitului, Republica Moldova a achiziționat în premieră energie electrică de la bursa română de electricitate, OPCOM.

Cei 5530 MWh cumpărați de compania de stat moldoveană Energocom la bursa românească pentru 1 noiembrie acoperă doar puțin peste jumătate din consumul malului drept, iar deficitul de curent este în această zi de 4070 MWh.

Chiar dacă s-au prelungit contractele directe cu alți doi furnizori din România pentru luna noiembrie - cu OMV Petrom pentru 50 MWh și Nuclearelectrica pentru 35 MWh, consumatorii moldoveni trebuie să facă economii, dacă nu de voie, atunci de nevoie. „Avem multe exemple bune, dar sunt sigur că mai este loc pentru responsabilitate”, a spus vicepremierul Spînu.

Ce s-a întâmplat?

Livrările de curent de la Centrala de la Cuciurgan (MGRES) acopereau, de regulă, între 70% și 80% din consumul malului drept (restul se acoperea din importuri din Ucraina, imposibile astăzi după distrugerea infrastructurii ucrainene de către bombardamentele rusești).

MGRES este însă situată pe teritoriul controlat de autoritățile transnistrene, se află în proprietatea firmei de stat rusești RAO ES și produce curent pe baza gazului furnizat de concernul rus Gazprom.

Semnarea contractului cu GRES pentru furnizarea de curent în luna noiembrie a eșuat după ce Gazprom a spus, pe 28 octombrie, că va livra Republicii Moldova în luna noiembrie numai 5,7 milioane de metri cubi de gaze pe zi. Vicepremierul Spînu spune că aceasta reprezintă doar „51% din volumele agreate conform contractului”.

Chișinăul avea de ales: ori reduce consumul pe malul drept al Nistrului și trimite mai multe gaze regiunii transnistrene, așa încât centrala de la Cuciurgan să poată produce mai departe electricitate și să o vândă înapoi malului drept, ori să reducă și consumul regiunii transnistrene și să caute electricitate altundeva.

A ales soluția a doua. Din 1 noiembrie, regiunea transnistreană va primi și ea mai puține gaze, „cu peste 40% mai puține decât în luna octombrie”, potrivit vicepremierului Spînu.

De ce a eșuat o înțelegere peste Nistru?

Nici Tiraspolul, nici Chișinăul nu au explicat public de ce nu s-a ajuns la semnarea unui noi contract de achiziție a energiei electrice pentru malul drept de la Centrala de Cuciurgan.

Jurnalistul economic specializat în energetică, Ion Preașcă, spune că toate contractele de la Centrala de la Cuciurgan sunt coordonate, de regulă, de Tiraspol cu Moscova.

Interviu cu Ion Preașca, jurnalist specializat pe teme economice.
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:08:58 0:00

Nici acum, spune jurnalistul, nu e vorba doar de decizia unilaterală a Tiraspolului, ea fiind luată în comun cu Kremlinul.

„Bănuiesc că Moscova a zis să nu dea curs propunerilor Chișinăului [de raționalizare a resurselor energetice], fiind luată decizia de a fi stopate livrările”, a spus Preașca în interviu pentru Europa Liberă.

Săptămâna trecută, vicepremierul pentru reintegrare, Oleg Serebrian, a fost la Tiraspol, pentru a propune ca cele două maluri să se înțeleagă asupra unei strategii comune de raționalizare a consumului, în urma reducerii livrărilor de către Gazprom, dar a spus că nu s-a ajuns la nicio înțelegere.

Nu este pentru prima dată când Centrala de la Cuciurgan oprește livrările de curent către malul drept – „cele mai memorabile” fiind noiembrie 1998; iulie 1999 și toamna anului 2004.

Pentru prima dată, însă, R. Moldova poate cumpăra electricitate masiv de la bursa românească. Rămân însă două probleme: prețul energiei electrice și transportarea ei.

Care sunt riscurile pentru achiziția de curent de pe piața românescă?

Prețul la care a cumpărat Energocom electricitate pe bursa românească OPCOM este de circa 132 euro/MWh. De la Centrala de la Cuciurgan, Energocom cumpăra energie la un preț de 62,5 dolari/MWh.

Prețul energiei pe piața europeană este mai mare, dar acesta e prețul diversificării surselor și scăderii dependenții de surse rusești.

Peste Prut există însă numai câteva linii de tensiune medii, de 110 Kilovolţi. Acestea pot transporta energie într-o cantitate limitată şi la distanțe mici.

Pentru a importa masiv curent electric din România, Republica Moldova trebuie să folosească o linie de înaltă tensiune care trece tot prin regiunea transnistreană, pe la... Centrala de la Cuciurgan.

Interviu cu Sergiu Tofilat, expert în energetică.
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:19 0:00

Expertul în energetică, Sergiu Tofilat, spune că această linie de 400 de kilovolți traversează pe la Isaccea și este conectată la Centrala de la Cuciurgan.

„Dacă noi le facem probleme și ei pot să ni le facă. O poziție rigidă [pe această problemă] nu este cea mai bună soluție”, a spus Tofilat Europei Libere.

Anunțul vicepremierului Andrei Spînu despre faptul că livrările de gaze către regiunea transnistreană au fost micșorate de astăzi, 1 noiembrie, a trezit furie la Tiraspol, unde autoritățile secesioniste au spus că este o măsură „perfidă”.

Jurnalistul Ion Preașcă este de acord că importul de curent românesc pe la Cuciurgan comportă riscuri.

După Sergiu Tofilat, care este și membru al Partidului Schimbării, o formațiune care nu a participat încă la alegeri, guvernul moldovean „nu realizează complexitatea problemei”.

Chișinăul trebuie să caute soluții pentru a face față „șantajului energetic din partea Kremlinului”, dar nu trebuie să clatine prea tare barca în care se află împreună cu Tiraspolul „pentru că ne putem scufunda ambii”, mai spune Tofilat.

  • 16x9 Image

    Eugen Urușciuc

    Lucrez în presă din 1992, după ce am absolvit Facultatea de Jurnalism de la Universitatea de Stat din Moldova. Pe parcurs, am făcut parte din echipele mai multor redacții locale și regionale. Iar în august 2022 m-am alăturat Europei Libere Moldova, unde sunt gazda Podcastului „În esență...” și scriu pe teme din domeniul justiției, economie, politică și drepturile omului.

Previous Next

XS
SM
MD
LG