Suspectul a fost acuzat inițial de tentativă de omor. Procurorul general Maroš Žilinka a declarat că recalificarea acuzațiilor se bazează pe dovezile obținute de anchetatori, dar nu a oferit și alte detalii.

Oficiali guvernamentali de la Bratislava au presupus inițial că atacul ar fi motivat politic și a fost comis de un „lup singuratic”, dar ulterior au spus că este posibil ca o „terță parte” să fi fost implicată în „acțiuni în favoarea autorului” atacului.

În prezent, premierul Robert Fico se recuperează la domiciliu după multiplele răni suferite în tentativa de asasinat din 15 mai, când a fost împușcat în timp ce îi saluta pe susținătorii săi în orașul Handlová.

• Te-ar putea interesa și: Premierul slovac Fico, externat din spital după tentativa de asasinat

Potrivit relatărilor presei, suspectul ar fi scriitorul și activistul politic Juraj Cintula, în vârstă de 71 de ani, care și-a explicat acțiunile prin dezacordul său cu politica guvernului. La interogatoriu, el a insistat însă că nu a vrut să-l ucidă pe premier.

Robert Fico a fost mult timp considerat o figură ce provoacă diviziune atât în Slovacia, cât și în afara ei, trezind îngrijorări în capitalele europene când a revenit la putere pentru a patra oară anul trecut, după ce partidul său de stânga SMER a câștigat alegerile parlamentare în urma unei campanii bazate pe un mesaj pro-Rusia și anti-american, notează agenția Associated Press. Criticii săi se tem că Slovacia ar putea renunța la cursul pro-occidental și să urmeze direcția Ungariei condusă de premierul Viktor Orbán.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Pe 4 iulie, CNSM s-a pronunțat pentru „stoparea” majorării vârstei de pensionare a femeilor la 61 de ani sau, cel puțin, pentru stabilirea unui moratoriu pentru o perioadă de timp nespecificată. CNSM spune că a elaborat un proiect de lege în acest sens, pe care l-a transmis spre examinare Parlamentului.

Potrivit președintei Comisiei de Femei a CNSM, Angela Otean, moratoriul ar fi necesar pentru că, acum, la vârsta pensionării au ajuns femeile ce s-au angajat în câmpul muncii după anul 1990, iar ele ar fi „muncit în condiții nocive” și cu salarii mici. „Ar fi potrivit ca ele să se pensioneze la 61 de ani”, au transmis sindicaliștii.

• Te-ar putea interesa și: Vârsta de pensionare pentru femei a fost ridicată la 61 de ani

CNSM și-a exprimat de mai multe ori dezacordul față de intenția autorităților de a egala vârsta de pensionare a femeilor și a bărbaților (63 ani). Argumentul sindicaliștilor este că nivelul de viață din R. Moldova „nu poate fi comparat cu cel din țările vecine, unde speranța de viață depășește 80 de ani”.

În R. Moldova, ultimele date despre durata medie a vieții au fost publicate anul trecut, referindu-se la anul 2022. Atunci, cifra era de 71,4 ani, în creștere cu 4 ani comparativ cu anul precedent și cu 1,5 ani față de anul 2020. Statistica mai arată că femeile din R. Moldova trăiesc în medie cu 8,6 ani mai mult decât bărbații, având speranța de viață la naștere de 75,7 ani față de 67,1 ani la bărbați.

• Te-ar putea interesa și: Moldova, în capcana sărăciei și depopulării

De la 1 iulie, în Republica Moldova, vârsta standard de pensionare pentru femei a crescut cu șase luni și a ajuns la 61 de ani. Limita vârstei de pensionare a femeilor va fi ridicată treptat pentru a ajunge la 63 de ani, până în 2028, la paritate cu a bărbaților, potrivit unei reforme inițiată de guvernarea PAS în 2021. Până la reformă, vârsta de pensionare la femei era de 57 de ani.

Guvernarea PAS a invocat necesitatea majorării vârstei de pensionare prin faptul că numărul salariaților care cotizează la pensii este în continuă scădere, iar al celor care primesc pensii este în creștere.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-un comunicat de presă din 4 iulie, PSRM și-a „exprimat protestul față de acțiunile poliției” care a confiscat joi, 4 iulie, listele de semnături colectate de socialiști în cadrul campaniei „Interesul Național”. Socialiștii nu au oferit mai multe detalii, reluându-și însă criticile la adresa actualei guvernări și a politicilor acesteia de aderare la UE.

Șefa Secției Comunicare și Protocol al Inspectoratului General de Poliție, Diana Fetco, a explicat Europei Libere că semnăturile au fost confiscate pentru că erau colectate fără respectarea legii ce reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal.

Potrivit Dianei Fetco, nicio persoană care a colectat semnăturile din numele PSRM „nu a putut argumenta încadrarea juridică a acestor acțiuni”. Mai mult, ei nu aveau autorizarea de la instituțiile de resort pentru colectarea datelor cu caracter personal.

Cu alte cuvinte, nici Centrul național pentru protecția datelor cu caracter personal și nici Comisia Electorală Centrală nu au fost notificate cu privire la aceste colectări, spun polițiștii.

La rândul său, socialiștii susțin că listele au fost confiscate din motive politice și că această acțiune ar demonstra că „regimul de la guvernare acționează în interesul unor puteri externe”. Potrivit lor, Partidul Acțiune și Solidaritate vrea „să supună Moldova voinței puterilor străine”, numind acest proces „eurointegrare”.

• Te-ar putea interesa și: Socialiștii moldoveni vor organiza un protest împotriva Marșului Pride

Campania „Interesul național” a fost lansată de PSRM la sfârșitul lunii martie. Potrivit liderului partidului, Igor Dodon, campania ar presupune „promovarea intereselor naționale” în rândul cetățenilor.

Socialiștii și-au propus să vorbească cu moldoveni despre „suveranitate, neutralitate, statalitate, o economie dezvoltată și agricultură proprie, familie tradițională și niciun fel de propagandă LGBT”. Dar PSRM nu a vorbit despre strângere de semnături și nu a precizat ce va face cu ele.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cele două formațiuni de la guvernare vor avea candidați proprii la Președinție.

Decizia privind data alegerilor vine după săptămâni de negocieri în cadrul coaliției. PSD propunea ca alegerile prezidențiale și parlamentare să aibă loc în septembrie, în timp ce PNL își dorea ca acestea să fie organizate în octombrie sau noiembrie.

La începutul săptămânii, liderul PSD, premierul Marcel Ciolacu, a purtat consultări cu mai multe formațiuni politice - USR, AUR, UDMR, SOS România, Grupul minorităţilor naţionale, PUSL, REPER şi Forţa Dreptei. La finalul discuțiilor, Ciolacu a spus că toți participanții au solicitat stabilirea unui calendar al alegerilor în cel mai scurt timp posibil.

La rândul său, liderul PNL, Nicolae Ciucă, a spus că „toate celelalte partide au cerut alegerile la termen și să nu existe varianta alegerilor comasate”.

În pofida unor disensiuni interne din ultima perioadă, PSD și PNL speră să rămână împreună la guvernare după alegeri.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ministerul de Externe de la Așgabat a anunțat că a decis să-și extindă capacitățile de livrare a gazelor naturale în țara vecină, iar în acest scop câteva companii iraniene vor construi o nouă conductă de 125 de kilometri între Iran și Turkmenistan.

Comunicatul remis presei nu oferă vreun termen cu privire la darea în exploatare a conductei, nici prețul pe care Iranul ar urma să-l plătească pentru gaz. Turkmenistanul anunță însă că intenționează să extindă livrările de gaze către Iran - până la 40 de miliarde de metri cubi pe an.

Iranul și Turkmenistanul fac schimb de gaze de mai mulți ani, dar până acum volumul a fost relativ mic - doar câteva miliarde de metri cubi pe an.

Acordul cu țara vecină i-ar permite Iranului să-și îndeplinească propriile angajamente de export, căci deși deține a doua cea mai mare rezervă de gaze naturale din lume, în timpul iernii, țara se confruntă cu deficit, din cauza cererii interne tot mai mari.

• Te-ar putea interesa și: Gazprom anunță pierderi record din cauza sistării livrărilor de gaze spre Europa

Pe de altă parte, Turkmenistanul deține a patra cea mai mare rezervă de gaze naturale din lume, estimată la aproape 14 trilioane de metri cubi, conform statisticilor British Petroleum.

Această țară turcică în Asia Centrală produce aproximativ 80 de miliarde de metri cubi pe an, ceea ce implică rezerve pentru cca 166 de ani înainte - o cifră extraordinar de ridicată și care presupune, inclusiv, că această țară are potențial de a produce mult mai mult. Cu toate acestea, Turkmenistanul are probleme în a găsi piețe de desfacere, întrucât nu are capacitatea de a transporta direct gaze naturale lichefiate (GNL) pe piețele mondiale.

Timp de decenii, Turkmenistanul a luat în considerare transportul gazelor naturale prin conducte prin Marea Caspică către Azerbaidjan și apoi către Europa, însă opoziția statelor riverane, Iran și Rusia, fostul cel mai mare furnizor de gaze naturale al Europei, a lăsat această idee fără soluție. Încercarea Europei de a-și reduce cererea de gaze naturale a pus, de asemenea, sub semnul întrebării viabilitatea gazoductului.

La ora actuală, Turkmenistanul lucrează la o conductă pentru a furniza gaze naturale Afganistanului, Pakistanului și Indiei, unde se preconizează că cererea de gaze naturale va crește semnificativ în următoarele decenii.

Unul dintre consumatorii cei mai mari de gaze naturale turkmene este în prezent China, care importă aproximativ jumătate din producția anuală de gaz a Turkmenistanului. (R.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit ANSP, cei 53 de copii și adolescenți care nu au fost vaccinați împotriva rujeolei din raionul Sângerei provin din familii numeroase și au vârste cuprinse între doi și 19 ani.

În luna iunie, medicii din cadrul ANSP și experți ai Biroului de țară al Organizației Mondiale a Sănătății au mers în localitatea Sângereii Noi pentru a discuta cu părinții despre măsurile antiepidemice și de prevenire a răspândirii infecției cu rujeolă.

Astfel, în perioada 20 iunie - 2 iulie, în comună au fost vaccinate împotriva rujeolei 57 de persoane (preponderent copii), inclusiv 32 de copii vaccinați cu prima doză.

De asemenea, campania de informare și vaccinare se desfășoară și în localitățile Marinești și Trifănești din aceleași raion.

Un alt focar de rujeolă este în Chișinău, spun autoritățile, unde s-au înregistrat peste 55 de cazuri. Alte teritorii afectate de rujeolă sunt: Fălești, Ștefan Vodă, Ungheni, Orhei, Drochia, Dondușeni, Râșcani, Ialoveni, Bălți.

Rujeola este o infecție virală extrem de contagioasă, care poate duce la complicații grave, cum ar fi pneumonia sau meningita. Maladia se manifestă prin febră înaltă, ochi inflamați, frică de lumină, lăcrimare, eliminări nazale, tuse uscată. În a treia sau a patra zi de boală, apar pete roșii pe piele, inițial, în regiunea feței și a gâtului, iar apoi se extind pe tot corpul.

Nu există un tratament specific contra rujeolei, dar boala poate fi prevenită prin vaccinare. Aceasta se face gratuit, la vârstele de 12 luni, 6-7 ani și 15-16 ani.

Ultima dată, R. Moldova s-a confruntat cu o epidemie de rujeolă în anul 2018.

În România, numărul cazurilor înregistrate de rujeolă depășește 20 de mii, iar pentru 19 persoane, boala a fost fatală.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Reprezentanții Inspectoratului General al Poliției au declarat, pe 4 iulie, pentru IPN că, în privința lui Lungu „a fost pornit un proces penal pentru huliganism și un material administrativ pentru nesubordonare”.

Lungu a fost reținut pe 3 iulie, în timp ce protesta în fața Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, unde avea loc examinarea cauzei în care este vizată bașcana UTA Găgăuzia, Evghenia Guțul.

• Te-ar putea interesa și: Liderul „Șansă”, Alexei Lungu, a fost reținut de polițiști în timpul protestelor de la Judecătoria Buiucani

Poliția spune că președintele instanței a cerut printr-un demers oamenilor legii să asigure desfășurarea protestului la o distanță de 25 de metri de sediul instanței, în caz contrar, acesta urmând a fi considerat „imixtiune în procesul de activitate al instituției”.

Ulterior, Alexei Lungu a postat mai multe imagini video din mașina Poliției, unde a cerut explicații pentru motivele reținerii sale. El s-a plâns că a fost îmbrâncit și lovit „de cel puțin 5 polițiști” și că oamenii legii nu i-ar fi explicat motivul reținerii.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

69 de deputați din partea puterii și opoziției au votat, la ședința legislativului din 4 iulie, pentru ratificarea acordului care permite participarea Republicii Moldova la componenta privind ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) a Fondului social european (FSE+).

Entitățile juridice din R. Moldova vor putea beneficia de finanțare pentru proiectele menite să crească oportunitățile de angajare și promovarea inovării sociale.

Proiectele depuse vor fi agreate în cadrul negocierilor directe cu Comisia Europeană. Acest proces, precum și monitorizarea implementării proiectelor, va fi asigurat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

• Te-ar putea interesa și: R. Moldova va avea acces la fonduri europene pentru ocuparea forței de muncă și incluziunea socială

EaSI are un buget de 762 de milioane de euro, planificat pentru perioada 2021-2027.

Acordul dintre R. Moldova și UE a fost semnat pe 21 mai, la Bruxelles, de către ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu. Potrivit lui, semnarea acordului „este un pas extrem de important pentru parcursul european al R. Moldova”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În linii mari, proiectul de lege presupune extinderea principiului egalității dincolo de sfera pieței muncii și a vieții profesionale la alte domenii, precum excluderea discriminării între femei și bărbați în ceea ce privește prețurile, condițiile de vânzare, accesul la produse sau servicii în domenii precum asigurările, serviciile financiare, imobiliare, sănătate ș.a.

Potrivit proiectului, bărbații și femeile vor beneficia de aceleași condiții și prețuri la produsele și serviciile oferite, iar consumatorii vor fi protejați de discriminarea de gen.

Printre inovațiile proiectului se numără așa-numitele unități gender, care pot fi deschise în cadrul companiilor private. Secretara de stat la Ministerul Muncii, Felicia Bechtoldt, care a prezentat proiectul în fața deputaților, a spus că astfel și „sectorul privat a primit competențe pentru promovarea politicilor interne” privind nediscriminarea pe criterii de sex.

Unități gender din cadrul companiilor vor monitoriza și elabora propuneri pentru tratament egal între bărbați și femei.

În timpul dezbaterii proiectului, deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Ion Babici, a subliniat că, în forma actuală a legii, nu se vor înregistra „mari progrese” în ceea ce ține egalitatea între femei și bărbați în cadrul sectorului privat pentru că legea recomandă, dar nu obligă înființarea departamentelor gender.

Bechtoldt a declarat că, inițial, proiectul prevedea obligativitatea deschiderii unităților gender în companiile care au un număr mai mare de angajați, însă inițiativa a fost abandonată în urma obiecțiilor mediului de afaceri din R. Moldova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Șeful agenției ONU în Teritoriile Palestiniene, Andrea De Domenico, a spus că aproape 1,9 milioane de oameni ar fi fost forțați să-și părăsească locuințele, scrie The Guardian.

„Estimăm că nouă din zece oameni din Fâșia Gaza au fost strămutați intern cel puțin odată, dacă nu chiar de 10 ori, din octombrie anul trecut”, a spus el.

„Pe urmă, au fost operațiuni și în nord care de asemenea au forțat strămutarea oamenilor”, a adăugat el.

De Domenico susține că operațiunile militare din Fâșia Gaza au forțat oamenii „să-și reseteze viețile” de mai multe ori.

„În spatele acestor numere, sunt oameni... care au frici și nemulțumiri. Ei probabil au vise și speranțe: tot mai puține și mai puține din păcate”, a afirmat el.

Vezi și reportajul despre familia El-Astal care a venit în Moldova în noiembrie 2023, după ce în Fâșia Gaza au început luptele, iar casa lor a fost distrusă.

Embed Răspândește

„Parcă am scăpat din iad”. Povestea unei familii de medici refugiați din Fâșia Gaza

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:04:01 0:00

Potrivit lui, Fâșia Gaza a fost împărțită în două de armata israeliană, estimând că circa 300 – 350 de mii de persoane care locuiau în nordul asediat, nu au putut să se refugieze în sud.

Între timp, el a adăugat că, de la începutul războiului, aproximativ 110 mii de persoane au reușit să părăsească Fâșia Gaza înainte ca punctul de trecere Rafah spre Egipt să fie închis la începutul lunii mai.

De Domenico a spus că unii au rămas în Egipt, în timp ce alții au plecat mai departe. El a mai afirmat că Fâșia Gaza „este singurul loc din lume unde oamenii nu pot găsi un adăpost sigur și nu pot părăsi linia frontului”, precizând că și așa-zisele zone sigure sunt bombardate de armata israeliană, transmite AP.

Armata israeliană susține că cel puțin 1,8 milioane de palestinieni se află în „zona umanitară” care cuprinde o fâșie de teritoriu de circa 14 kilometri de-a lungul Mării Mediterane. O mare parte din această zonă este acum acoperită de tabere de corturi care nu dispun de instalații sanitare și medicale, cu acces limitat la ajutoare, spun ONU și grupurile umanitare.

• Te-ar putea interesa și: Consiliul de Securitate ONU sprijină rezoluția SUA pentru pace în Gaza

Cel mai sângeros război din Gaza a izbucnit după atacul Hamas din 7 octombrie asupra sudului Israelului, soldat cu moartea a 1.195 de persoane, majoritatea civili, potrivit unui bilanț AFP bazat pe cifre israeliene.

De asemenea, militanții au capturat 251 de ostatici, dintre care 116 au rămas în Gaza, inclusiv 42 despre care armata spune că sunt morți.

Ofensiva de represalii a Israelului a ucis de atunci cel puțin 37.953 de persoane, majoritatea civili, potrivit datelor Ministerului Sănătății din teritoriul condus de Hamas. (C.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Extinderea preconizată a clubului țărilor eurasiatice face parte dintr-un alt efort al Beijingului și al Moscovei de a utiliza blocul regional de securitate ca o contrapondere pentru a promova alternative la instituțiile occidentale care alcătuiesc ordinea mondială condusă de SUA.

Înainte de întâlnirea lor bilaterală, Putin i-a spus lui Xi că legăturile Rusiei cu China sunt mai puternice ca niciodată și a prezentat OCS drept un instrument puternic de promovare a agendei lor de politică externă.

„Relațiile ruso-chineze, parteneriatul nostru cuprinzător și cooperarea strategică trec prin cea mai bună perioadă din istorie”, a spus Putin în comentariile difuzate de televiziunea rusă de stat. El a salutat SCO pentru „consolidarea rolului său ca unul dintre pilonii-cheie ai unei ordini mondiale multipolare echitabile”.

Moscova și Beijingul și-au aprofundat legăturile politice, militare și economice de când Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022. China a înlocuit UE în ce privește principalul partener comercial al Rusiei, oferind o cale de salvare economiei ruse, notează CNN.

• Te-ar putea interesa și: China respinge acuzațiile că ar face jocul Rusiei în chestiunea ucraineană

În cuvântul său de deschidere, Xi i-a spus lui Putin că China și Rusia ar trebui „să susțină aspirația inițială de prietenie de generații” ca răspuns la o „situație internațională în continuă schimbare”.

Numindu-l pe Putin un „vechi prieten”, Xi a făcut aluzie la progresele înregistrate de cele două țări în punerea în aplicare a „planurilor și aranjamentelor pentru următoarea dezvoltare a relațiilor bilaterale”, scrie Reuters.

Blocul a fost fondat în 2001 cu China, Rusia, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan și Uzbekistan ca membri, cu accent pe soluționarea disputelor teritoriale și a crescut pentru a aborda probleme precum securitatea regională și dezvoltarea economică. SCO a adăugat India și Pakistanul în 2017, Iranul în 2023 și este pe cale să crească din nou odată cu adăugarea Belarusului în acest an.

Evoluția OCS de-a lungul celor 23 de ani de existență a fost modelată în mare măsură de evoluția relațiilor dintre China și Rusia.

Uneori, Moscova a încercat să atenueze sau să blocheze planurile conduse de China pentru bloc, inclusiv propunerile pentru o bancă de dezvoltare regională și o zonă de liber schimb.

Dar, pe măsură ce Xi și Putin au construit legături mai puternice între țările lor în ultimii ani - în special de la invazia Rusiei în Ucraina - cei doi lideri au transformat mai activ OCS într-o parte a cooperării lor comune mai largi și într-o piesă centrală a viziunii lor comune anti-SUA.

• Te-ar putea interesa și: Tristețe la Moscova și Beijing: BRICS nu a pus capăt dominației dolarului american

În absența unui mandat clar, OCS servește în mare măsură drept forum diplomatic pentru liderii regionali, care pot să se întâlnească cu Xi și Putin.

De la summitul din acest an lipsește în mod notabil prim-ministrul indian Narendra Modi, în locul său participând ministrul de externe Subrahmanyam Jaishankar. Premierul indian este însă așteptat la Moscova unde va avea o vizită oficială pe parcursul lunii iulie. (C.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Programul de master Intervenție timpurie în copilărie va pregăti profesioniști capabili să ofere asistență individuală copiilor de vârstă mică cu tulburări de dezvoltare. Specialiștii vor însuși teorii și tehnici practice pentru înțelegerea problemelor și necesităților acestora.

Intervenția timpurie în copilărie se axează pe grupul de vârstă de până la cinci ani și include identificarea, evaluarea și asistența tulburărilor de dezvoltare și a riscurilor de apariție a acestora, în vederea stimulării fizice, motorii, senzoriale, dezvoltării cognitive, comunicative, sociale, psihosociale și a celei adaptive.

• Vezi reportajul video: Terapie pentru copiii cu nevoi speciale

Absolvenții programului de master Intervenție timpurie în copilărie vor putea să activeze în instituții medico-sanitare și organizații specializate în domeniul prestării serviciilor de intervenție timpurie, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare.

Cel de-al doilea program de master – Nursing avansat – este dedicat absolvenților programului de studii de licență Asistență Medicală Generală. Acesta le va oferi absolvenților oportunitatea de creștere profesională în domeniul asistenței medicale.

Programul de studii de licență Asistență Medicală Generală a demarat la USMF în anul 2018 și are deja trei promoții cu 26 de absolvenți.

Pentru ambele programe de master vor fi oferite câte șapte locuri, dintre care câte două la buget și câte cinci cu taxă.

• Vezi reportajul video: Viitorii asistenți medicali care învață la universitate fac practica pe manechine

De asemenea, USMF are alte cinci programe de master: Management în sănătate publică, Nutriție umană, Sănătate mintală publică, Tehnologii moleculare în sănătate și Optometrie clinică.

Pentru anul de studii 2024-2025, USMF oferă 1.100 de locuri la studii superioare, dintre care 500 sunt cu finanțare bugetară și 600 cu taxă.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Politicianul a fost reținut în timp ce protesta în fața Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, unde miercuri, 3 iulie, avea loc examinarea cauzei în care este vizată bașcana UTA Găgăuzia, Evghenia Guțul.

• Vezi și: Guvernatoarea Găgăuziei, judecată la Chișinău. De ce este acuzată și ce pedeapsă riscă

Poliția spune că președintele instanței a cerut printr-un demers oamenilor legii să asigure desfășurarea protestului la o distanță de 25 de metri de sediul instanței, în caz contrar, acesta urmând a fi considerat „imixtiune în procesul de activitate al instituției”.

„În acest context, Poliția a adus la cunoștința celor prezenți în adiacent demersul instanței, solicitând conformarea acestora, timp în care unul dintre participanți a manifestat lipsă de respect prin nesubordonare și agresivitate în raport cu angajații instituțiilor de forță, lovind în bunurile instituțiilor statului, fapt pentru care a fost condus la sediul poliției pentru a fi documentat atât contravențional, cât și penal”, mai anunță Poliția.

Ulterior, Alexei Lungu a postat mai multe imagini video din mașina Poliției, unde a cerut explicații pentru motivele reținerii sale.

• Te-ar putea interesa și: Guțul, Dodon, Batrîncea, prezenți la St. Petersburg, la Forumul Economic al lui Putin. Au mers și Talibanii

Politicianul de opoziție s-a plâns că a fost îmbrâncit și lovit „de cel puțin 5 polițiști” și că oamenii legii nu i-ar fi explicat motivul reținerii.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, malaria debutează după o perioadă de incubație de la 8-10 zile la 3-6 săptămâni, în funcție de forma clinică a malariei, și se manifestă prin febră, frisoane, dureri de cap, dureri musculare, grețuri și vărsături.

Până în prezent, nu există un vaccin eficace împotriva malariei, dar boala poate fi prevenită prin două modalități, care au efect comun:

1. Chimioprofilaxia – administrarea remediilor antimalarice. La moment, se cunosc mai multe preparate cu acțiune antimalarică.

2. Protejarea de înțepăturile țânțarilor: dotarea ferestrelor și ușilor cu plase anti-moschit, pentru prevenirea pătrunderii țânțarilor în încăperi; limitarea plimbărilor în perioada nocturnă; purtarea pantalonilor şi a îmbrăcămintei cu mâneci lungi; utilizarea plaselor impregnate cu insecticide, a cremelor, spray-urilor.

Malaria este o boală transmisă de anumite specii de țânțari. Este una din cele mai răspândite boli infecțioase: aproape jumătate din populaţia globului trăiește în zone endemice pentru malarie – Africa şi America de Sud, Orientul Mijlociu, subcontinentul Indian, Asia de Sud și Oceania.

Manifestările clinice caracteristice malariei pot apărea la o săptămână din momentul sosirii în țara endemică şi până la doi ani după părăsirea acesteia.

ANSP îndeamnă ca la apariția febrei după o călătorie în zonele endemice la malarie să fie solicitată asistența medicală și să fie comunicate lucrătorului medical perioada, țara și regiunea unde a avut loc călătoria.

Actualmente, cazuri de malarie sunt înregistrate în 84 de țări și teritorii, care sunt vizitate în fiecare an de mai mult de 125 de milioane de turiști, dintre care 25-30 de milioane de europeni.

În țările europene, inclusiv Republica Moldova, malaria a fost lichidată mai bine de jumătate de secol, dar cazuri de import se înregistrează cu regularitate ca urmare a emigrației și a călătoriilor în zonele endemice.

În anul 2023, s-au înregistrat patru cazuri de malarie la cetățeni care au călătorit în zone endemice.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

De asemenea, cele două camere ale parlamentului de la Moscova - Duma de Stat și Consiliul Federației - au anunțat că Rusia nu va mai plăti cotizații de membru în această organizație.

În opinia parlamentarilor ruși, decizia este „justificată și legitimă”, întrucât organizația nu a răspuns la apelurile repetate ale Moscovei către conducerea AP OSCE de a reveni la ceea ce au numit „un dialog constructiv” și că acest for ar interpreta tendențios cauzele războiului din Ucraina.

„Abordările discriminatorii și părtinitoare, standardele duble și rusofobia totală, lipsa de pregătire pentru dezbateri de fond, inclusiv pe teme de actualitate privind asigurarea unei securități indivizibile și în condiții de egalitate, atestă degradarea extremă a AP OSCE ca mecanism de cooperare interparlamentară”, afirmă parlamentarii ruși.

În declarație se spune că „cel mai recent episod al acestui blocaj” a fost refuzul României de a elibera vize membrilor delegației ruse pentru participarea la sesiunea anuală a AP OSCE, care are loc zilele acestea la București. Potrivit diplomației de la Moscova, România a refuzat să elibereze vizele în legătură cu agresiunea rusă împotriva Ucrainei.

• Te-ar putea interesa și: România nu a eliberat vize pentru delegații ruși la sesiunea Adunării Parlamentare a OSCE

Președinta Consiliului Federației, Valentina Matvienko, a cerut ca decizia parlamentului rus să fie anunțată „imediat” printr-o telegramă în adresa sesiunii AP OSCE de la București.

În declarație se mai spune că membrii delegației ruse au fost de mai multe ori „lipsiți de posibilitatea” de a participa la lucrările organizației pe motive neîntemeiate.

Rusia nu a participat la cel puțin patru reuniuni ale AP OSCE: în Marea Britanie în 2022, în Canada și Armenia în 2023, și în Austria în 2024.

Vicepreședintele Dumei de Stat, Piotr Tolstoi, a declarat că bugetul Adunării Parlamentare a OSCE va pierde 6% din acumulări după suspendarea participării Rusiei – circa 250 de mii de euro anual.

În aprilie, Duma de Stat a suspendat plata cotizațiilor către AP OSCE pentru anul 2023. „Nu ar trebui să plătim pentru ceva la care nu am participat. Dacă nu ne lasă să lucrăm în acest an, vom cere returnarea contribuțiilor plătite anterior”, declara, cu acea ocazie, președintele Dumei, Veaceslav Volodin.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Serviciul de salvare israelian, Magen David Adom, spune că țintele atacului, doi bărbați de 20 și ceva de ani, au fost duși la Centrul Medical Galileea, din Nahariya, unde unul a fost declarat mort.

Atacul nu a fost revendicat imediat de nimeni. Nu au fost date informații despre naționalitatea atacatorului, nici despre posibile motive.

Reuters a relatat că în înregistrarea video a urmărilor atacului, la mall, se vede că unul din cei doi bărbați atacați, de care au grijă salvatorii, purta o uniformă kaki, ca și soldații. Se mai poate vedea lângă ei un corp inert de care nu are grijă nimeni.

Incidentul a avut loc pe fondul prelungirii conflictului din Fâșia Gaza, unde armata israeliană luptă din octombrie 2023 împotriva milițiilor islamiste Hamas, considerate organizație teroristă inclusiv de SUA și Uniunea Europeană.

• Te-ar putea interesa și: Iranian împușcat în Bavaria după ce a atacat cu cuțitul polițiști

Ostilitățile au început după ce Hamas a făcut la 7 octombrie un raid fără precedent în sudul Israelului, omorând 1200 de oameni. De atunci, în operațiunile militare israeliene din Gaza au fost omorâți peste 37.000 de palestinieni, potrivit serviciilor medicale din Gaza.

Violențe numeroase se înregistrează și în celălalt teritoriu palestinian ocupat, Cisiordania, de unde se infiltrează mai ușor, potrivit serviciilor de securitate israeliene, potențialii teroriști.

În ianuarie, un palestinian a ucis o persoană și a rănit alte 12 intrând cu mașina într-un grup de oameni, în centrul Israelului. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a cerut recent țărilor membre să vină cu un angajament pe câțiva ani de a ține ajutorul militar la același nivel ca de la începutul invaziei rusești din Ucraina, în februarie 2022, adică de aproximativ 40 de miliarde de euro.

Reuters a scris miercuri, citând un diplomat, că pactul ce ar urma să fie aprobat săptămâna viitoare nu prevede vreun plan pe mai mulți ani, dar include o clauză privind re-evaluarea contribuțiilor, la summiturile NATO viitoare.

Dpa notează că aliații nu au ajuns la o înțelegere nici în ce privește împărțirea costurilor sprijinirii Ucrainei, specificând doar că în stabilirea acestei distribuții va juca un rol mărimea economiilor lor.

Pe de altă parte, aliații s-au declarat de acord cu elaborarea a două rapoarte, la anul, pentru a stabili cine ce va furniza Ucrainei.

În iunie, țările NATO au decis că alianța își va asuma un rol mai mare în coordonarea ajutorului militar pentru Ucraina, preluând sarcina aceasta de la SUA, inclusiv de teama consecințelor unei victorii a lui Donald Trump la alegerile americane din toamnă.

• Te-ar putea interesa și: La Washington, pregătiri pentru un summit NATO potențial tumultuos

Trump a spus când a fost președinte că SUA nu vor ajuta europenii la nevoie dacă ei nu cheltuie mai mult cu apărarea.

Până acum, ajutorarea militară a Ucrainei s-a făcut fie prin donații și aranjamente bilaterale, fiind prin cooperare între un număr mai mic de state (grupul Ramstein, condus de SUA), dar nu prin NATO.

Reuters mai scrie că înaintea summitului de la Washington, țările NATO încă nu s-au pus de acord asupra limbajului declarației finale referitor la perspectivele Ucrainei de a fi primită în alianță.

Poziția oficială este în prezent că Ucraina va fi primită, dar nu acum, când este cuprinsă de război. La summitul de anul trecut, de la Vilnius, s-a spus: „Viitorul Ucrainei este în NATO”, dar unele țări membre, ca balticii sau Polonia, cred că anul acesta limbajul ar trebui să fie și mai ferm în favoarea primirii Ucrainei. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

MAE transmite într-un comunicat pentru Europa Liberă că, pe 3 iulie, Federația Rusă a declarat drept persona non grata un membru al Ambasadei României la Moscova.

„Această decizie a părții ruse, neîntemeiată în raport cu prevederile Convenției de la Viena din 1961 privind relațiile diplomatice, survine ca răspuns la măsurile adoptate de către autoritățile române la 24 mai 2024, privind declararea ca persona non grata pe teritoriul României a unui diplomat al Ambasadei Federației Ruse la București”, anunță MAE într-un comunicat.

Pe 24 mai, MAE a declarat persona non grata pe teritoriul României un diplomat al Ambasadei Federației Ruse la București.

• Te-ar putea interesa și: Un diplomat al Ambasadei Rusiei la București a fost declarat persona non grata pe teritoriul României

MAE a precizat la acel moment că diplomatul rus expulzat a avut „activități care contravin prevederilor Convenției de la Viena din 1961 privind relațiile diplomatice.”

Convenția de la Viena prevede, între altele, că personalul diplomatic nu are dreptul să se angajeze în activități de spionaj.

Expulzarea diplomatului român de la Moscova e ultimul eveniment dintr-o serie de măsuri punitive reciproce ale Moscovei și Bucureștiului.

În aprilie 2022, România expulza 10 diplomați ruși pentru că „activitățile și acțiunile acestora contravin prevederilor Convenției de la Viena din 1961 privind relațiile diplomatice”.

O lună mai târziu, MAE informa că, în replică, Federaţia Rusă a declarat persona non grata zece persoane de la Ambasada României la Moscova.

Expulzarea reciprocă de diplomați între România și Rusia are loc pe fondul unor măsuri similare luate după invadarea Ucrainei de către armata rusă.

Printre țările care au expulzat zeci de diplomați ruși după februarie 2022 sunt SUA, Germania, Polonia, Franța, Belgia, dar și Slovacia, Slovenia sau Spania.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Astfel, instituțiile de educație timpurie pot apela la serviciile de catering, dacă în instituție nu poate fi organizată alimentația. Meniul pentru catering, la fel ca și cel din instituții va fi elaborat de angajații acestora - specialiști în nutriție și/sau lucrători medicali - în conlucrare cu Agenția Națională pentru Sănătate Publică.

Meniul zilnic de repartiție va conține lista preparatelor culinare, cu indicarea porției individuale în funcție de grupul de vârstă. Ingredientele care cauzează alergii sau intoleranțe vor fi prezentate în meniu în conformitate cu prevederile actelor normative.

• Te-ar putea interesa și: 50% din bucătarii din grădinițe sunt pensionari. „Nu știu cât o să mă țină sănătatea”

Compania de catering trebuie să dețină autorizație sanitar-veterinară sau certificat de înregistrare în domeniul siguranței alimentelor atât pentru activități de catering, cât și pentru unitatea de transport a alimentelor.

O altă normă sanitară obligatorie pentru instituțiile de educație timpurie este dotarea cu sisteme de încălzire și ventilație. Acestea trebuie să asigure menținerea parametrilor microclimatici la nivel corespunzător.

Ministerul Sănătății argumentează această modificare prin faptul că în majoritatea instituțiilor de educație timpurie nu există sisteme de ventilare, fie acestea sunt defecte. „Aerisirea care se efectuează, în acest moment, prin deschiderea geamurilor, creează curenți de aer și nu asigură o ventilare optimă a încăperilor. Lipsa aerului proaspăt are un impact semnificativ asupra sănătății copiilor și productivității lor”, se arată în nota informativă a hotărârii de Guvern.

Autoritățile propun ca toate sistemele de ventilare să fie mecanice.

Modificările mai prevăd ca toate instituțiile de educație timpurie să fie adaptate la necesitățile copiilor cu nevoi speciale, conform actelor normative în vigoare.

De asemenea, dacă anterior era permisă aflarea într-o grupă a 1-2 copii cu dizabilități, acum numărul acestora „se va stabili în funcție de raportul personal/îngrijitor per copil cu dizabilitate și în funcție de tipul de dizabilitate”.

Directorii de instituții de educație timpurie vor fi obligați, după aprobarea regulamentului, să desfășoare lucrări de prevenire, de combatere și de distrugere a ambroziei, pentru evitarea apariției alergiei la ambrozie.

• Te-ar putea interesa și: Lupta cu ambrozia, la Căușeni: „Fără conlucrare, nu avem șanse s-o punem la pământ”

Curățarea teritoriului va fi efectuată în lipsa copiilor, fără obstacole de circulație sau de joacă.

Personalul din instituțiile de educație timpurie va fi obligat „să asigure cultivarea deprinderilor unei alimentații sănătoase în rândul copiilor, a unor comportamente ce țin de sănătatea fizică și de igienă”. Îi va încuraja pe copii să se spele pe mâini, oferindu-le ajutor.

„Aceste norme sunt esențiale pentru ca să protejăm și să fortificăm starea de sănătate a copiilor ca ei să se dezvolte fizic și neuro-psihic armonios și să putem preveni îmbolnăvirile”, a declarat ministrul Sănătății, Ala Nemerenco, prezentând modificările în ședința guvernului.

În anul 2023, în R. Moldova activau 1.479 de instituții de educație timpurie, dintre care 76,3% în mediul rural și 23,7% în cel urban.

Totodată, aproape 130 de mii de copii erau înscriși în instituțiile de educație timpurie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Dpa scrie că Demiral a făcut salutul „Lupilor gri” (Bozkurtlar, în turcă) o mișcare ultranaționalistă înființată în anii 1960, vinovată de asasinate și masacre cărora le-au căzut victime printre alții activiști pentru democrație și membri ai minorităților naționale, inclusiv kurdă, armeană sau greacă.

Mișcarea extremistă care proclamă supremația „rasei turce” este reprezentată în parlamentul de la Ankara prin Partidul Mișcării Naționaliste (MHP), fiind „aripa” ei de tineret.

Gestul lui Demiral, care a înscris ambele goluri ce au propulsat Turcia în „optimi”, a fost condamnat de ministra de Interne a Germaniei, Nancy Faeser, și de grupări pentru drepturile omului.

UEFA a spus miercuri că verifică acuzațiile de „comportament nepotrivit” aduse lui Demiral și va reveni cu detalii.

Dpa notează că o eventuală sancționare l-ar putea împiedica să joace în sfertul de finală împotriva Olandei, sâmbătă.

Demiral a spus că gestul său a vrut să reprezinte „identitatea turcă”, de care este „mândru”, că nu a transmis vreun „mesaj secret” și că a văzut mulți spectatori făcând la fel, la meciul de la Leipzig.

„Am vrut doar să arăt de fericit și mândru sunt”, a spus fotbalistul.

Ministra Nancy Faeser și-a exprimat indignarea pe platforma X, spunând că „simbolurile extremismului turcesc de dreapta nu-și au locul pe stadioanele noastre”, iar folosirea campionatului european pentru „rasism” este „inacceptabilă”.

Faser a spus că structurile de securitate germane îi urmăresc îndeaproape pe extremiștii turci de dreapta din Germania. Dpa amintește că Lupii Gri sunt monitorizați de Oficiul Federal pentru Protecția Constituției.

La Euro 2024 s-au înregistrat mai multe incidente cu caracter ultranaționalist și rasist, atribuite mai ales suporterilor din Balcani. La meciul Albania-Croația, de exemplu, suporterii celor două echipe au scandat în comun o lozincă antisârbească. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ancheta demarată de plenul Consiliului Concurenței în 2021, a vizat perioada martie 2019 – ianuarie 2021. Instituția susține că agenții economici au efectuat mai multe runde de modificări ale prețurilor la produsele comercializate cu același valori.

În plus, modificările au avut loc atât consecutiv (atunci când una sau mai multe companii își modificau prețurile, iar ulterior alte companii făceau modificări similare), cât și concomitent (când majoritatea sau chiar toate întreprinderile luau decizii similare de modificare a prețurilor în același moment, înainte de prima afișare pe panou).

Președintele Consiliului Concurenței, Alexandru Gherțescu, a precizat că au fost aplicate următoarele amenzi:

• SRL „Bemol Retail” - 29.047.135 lei;
• SRL „Datario” - 1.103.009 lei;
• SRL „Lukoil Moldova” - 180.237.907 lei;
• SRL „Petrom Moldova” - 77.850 .25 lei;
• SA „Rompetrol Moldova” - 191.863.578 lei;
• SA „Tirex Petrol” - 1.529.442 lei.

Companiile vizate au respins acuzațiile, invocând mai mulți factori economici și „adaptarea inteligentă” a acestora la condițiile pieței. Asta a dus, în opinia agenților economici, la modificări similare sau paralele a prețurilor.

Decizia instituției poate fi contestată în termen de 30 de zile după recepționarea ei de către întreprinderile vizate, în instanța de judecată.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Modificările propuse vin după ce la 26 iunie a expirat termenul maxim pentru activitatea Comisiei de licențiere, care a asigurat funcționarea mecanismului de acordare a licențelor pentru importurile de grâu, porumb și floarea soarelui, în special din Ucraina.

În cadrul unei întrevederi cu membrii Asociației „Forța Fermierilor”, vicepremierul Vladimir Bolea a spus că acest regim pentru importuri va continua să funcționeze și în următoarele luni. El a amintit despre inițiativa deputatului PAS, Alexandr Trubca, înregistrată în Parlament pe 1 iulie.

„Suntem în proces de modificare a legii, ceea ce va permite Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare să intervină de fiecare dată când există un risc iminent sau necesități din partea statului și din partea agricultorilor”, a declarat ministrul agriculturii și industriei alimentare.

În ședința de miercuri, 3 iulie, Guvernul a avizat pozitiv această inițiativă legislativă.

Proiectul de lege al deputatului PAS prevede că mecanismul de licențiere a acestor importuri va fi menținut până la finele anului 2024. Parlamentarul și-a motivat inițiativa prin faptul că fermierilor din Republica Moldova le este dificil să asigure „un nivel de competitivitate semnificativ”, având dificultăți inclusiv la capitolul logistică. Totodată, este notat și faptul că R. Moldova a pierdut piețele sale de export a cerealelor, numărul scăzând de la 27 de țări în 2022, la 14 în prezent.

Inițiativa a fost salutată de fostul lider al Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandr Sluslari, care însă a apreciat-o ca fiind una tardivă. El a susținut că o asemenea modificare legislativă putea fi realizată încă în octombrie anul trecut.

Pe 26 iunie, Asociația „Forța Fermierilor” a cerut autorităților să prelungească restricțiile la importurile de cereale și oleaginoase din Ucraina, avertizând că, în caz contrar, vor relua protestele.

• Te-ar putea interesa și: Forța Fermierilor cere control prelungit pentru importul cerealelor din Ucraina, amenințând cu noi proteste

Mecanismul de acordare a licențelor pentru importurile de grâu, porumb și floarea soarelui, în special din Ucraina, a fost introdus în octombrie 2023, tot sub presiunea protestelor în masă ale fermierilor.

Datele Serviciului Vamal arată că începând cu 26 iunie, când a expirat perioada de licențiere obligatorie a importului de cereale, în R. Moldova au fost importate 22 de tone de floarea soarelui, cantitate care actualmente nu are un impact negativ asupra pieței interne, susțin autoritățile.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În încercarea de a evita ascensiunea extremei drepte la putere, cel puțin 200 de candidați ai formațiunilor de stânga și a celor centriste s-au retras din cursa electorală înainte de turul al doilea al parlamentarelor anticipate de duminică, 7 iulie, notează AFP. Circa 110 din candidații retrași au fost înaintați de alianța de stânga Noul Front Popular, iar alți peste 70 au reprezentat tabăra lui Macron.

Președintele Macron și partidele de centru și stânga speră că aceste „retrageri tactice” să prevină Rassemblement National să obțină cele 289 de mandate, necesare pentru a deține majoritatea absolută.

Doar 76 de parlamentari au fost aleși din primul tur al alegerilor parlamentare anticipate, aproape toți din partea formațiunilor de extremă-dreapta sau stânga. Soarta celorlalte 501 locuri din Parlament va fi determinată în turul al doilea, între cei doi sau trei candidați rămași în cursa electorală.

Aceste „retrageri tactice” au loc în condițiile în care, partidul de extremă-dreapta Rassemblement National (RN, Reuniunea Națională - n.r.) și aliații săi, au reușit să obțină cel mai mare număr de mandate în primul tur al alegerilor parlamentare anticipate din 30 iunie, scrie AP.

Ei au depășit cu mult alianța partidelor de stânga și cea a formațiunilor centriste, reunite în jurul mișcării politice create de președintele francez, Emmanuel Macron.

În ciuda victoriei din primul tur, liderii Rassemblement National au anunțat în repetate rânduri că vor intra la guvernare doar dacă vor avea o majoritate absolută în Parlamentul de la Paris. Marți, 2 iulie, Marine Le Pen a reiterat această poziție.

„Nu putem accepta să intrăm la guvernare, dacă nu putem acționa”, a spus Marine Le Pen într-un interviu acordat marți, televiziunii publice franceze. „Ar fi cea mai rea trădare a alegătorilor noștri”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Teatrul „Luceafărul” a transmis, printr-o postare pe rețele, că majoritatea actorilor și scenograful consideră că reluarea proiectului „nu este oportună” și au notificat administrația despre retragerea lor din proiect pentru „a proteja integritatea artistică și relațiile profesionale”.

Inițial, directorul artistic al teatrului, Slava Sambriș, spunea că spectacolul nu a fost „interzis”, ci transferat pentru următoarea stagiune din cauza problemelor de sănătate ale unei actrițe.

Însă de această dată, teatrul a precizat că spectacolul este anulat din cauza „scandalului provocat de către regizorul” român David Schwartz.

• Te-ar putea interesa și: Scandal deloc „Invizibil” în teatrul moldovenesc: Există sau nu cenzură pe scena culturală din R. Moldova?

Pe 19 iunie, a fost publicat un interviu cu Schwartz în care se aborda subiectul cenzurii și autocenzurii în teatru, articol de la care a pornit scandalul public.

Regizorul a spus că divergențele între el și trupă au apărut după ce textul a fost citit de Stela Verebceanu, scenografa teatrului și verișoara președintei Maia Sandu. În cuvintele lui Schwartz, Verebceanu a refuzat să lucreze la spectacol, spunând că scenariul este „antipatriotic” și „împotriva regimului actual”.

Ulterior, Slava Sambriș i-ar fi spus lui Schwartz că a fost sunat de Angela Brașoveanu-Erizanu, consiliera președintei Sandu în domeniul culturii. Ea ar fi spus că a auzit despre scenariu și a întrebat dacă nu cumva teatrul „face campanie împotriva PAS înainte de a alegeri”. Anume acest apel telefonic a și fost interpretat drept „cenzură”.

Dar Sambriș a declarat că apelul consilierei președintei a fost unul „personal”. La rândul său, Brașoveanu-Erizanu a spus că și-a justificat apelul prin faptul că este responsabilitatea ei să fie „la curent cu evenimentele din sfera culturală” și să o informeze pe șefa statului.

În multiple mesaje publice, atât trupa teatrului, cât și directorul artistic Sambriș au relatat despre dezacordurile dintre actori și regizor.

Actorii au evidențiat că scenariul spectacolului-documentar conținea greșeli factuale; că actorii erau impuși să reprezinte unele persoane reale, ale căror identitate putea fi ușor recunoscută, ceea ce ar fi putut avea consecințe juridice; divergențe pe tema războiului din Ucraina dintre regizor și actorii care au condamnat agresiunea rusă.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Interlocutorii Europei Libere din organele de securitate ale statului afirmă că pe 19 iunie, la câteva ore după tentativa de asasinat, au primit informații de la șeful poliției din orașul Kiev, precum că „două persoane au comis pe 18 iunie un omor”, și că s-ar afla pe teritoriul R. Moldova.

Când au ajuns să verifice informațiile prin bazele de date ale Poliției de Frontieră, oamenii legii au stabilit că doi cetățeni ai Kazahstanului au intrat în R. Moldova în seara zilei de 18 iunie, prin punctul de trecere a frontierei Palanca, și au părăsit țara în noaptea spre 19 iunie prin Aeroportul Internațional Chișinău, spre Antalia.

Pentru prima dată, o astfel de informație a apărut pe 2 iulie, pe canalul de Telegram „Moldova: Actual”, care afimă că unul dintre suspecți ar fi călătorit în Moldova cu o lună înainte de tentativa de asasinat.

Tentativa de asasinare a lui Aidos Sadîkov a avut loc pe 18 iunie în curtea casei sale din Kiev. Biroul Procurorului General al Ucrainei a declarat că atacatorul a alergat până la mașina în care se aflau bloggerul și soția sa și l-a împușcat pe Sadîkov. Bloggerul a fost internat la spital în stare gravă. Soția sa nu a fost rănită.

Suspecții sunt doi cetățeni kazahi, Altai Jakanbaev și Meiram Karataev. După tentativa de asasinat, aceștia au fugit în Moldova. La 22 iunie, Biroul Procurorului General din Kazahstan a declarat că Jakanbaev s-a predat poliției.

În Ucraina, Jakanbaev și Karataev au fost arestați în contumacie și declarați în căutare internațională. Autoritățile kazahe au declarat deja că nu-l vor extrăda în Ucraina pe Jakanbaev.

Pe de altă parte, Natalia Sadîkova susține că în spatele asasinării soțului său s-ar afla chiar autoritățile kazahe și că „principalul beneficiar este președintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev”.

Oficiali kazahi au calificat acuzațiile drept „provocări și insinuări care nu corespund realității”.

Președintele Tokaev, comentând incidentul, a declarat că Astana este pregătită să coopereze cu Kievul, inclusiv prin Interpol.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te