În iunie, în timp ce UE a acordat Republicii Moldova statutul de candidat pentru aderare, în Chișinău au început mici proteste antiguvernamentale, pe fondul tulburărilor și nemulțumirilor cauzate de creșterea costurilor energiei, alimentate parțial de invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina.
Protestele au fost organizate de Partidul Șor, un partid politic populist din Moldova, al cărui fondator și lider, Ilan Șor, a fost condamnat în 2017 pentru „furtul secolului”, o fraudă de 1 miliard de dolari de la trei bănci moldovenești în 2014.
Pe lângă faptul că a fost președinte al Băncii de Economii, una dintre cele trei bănci implicate în scandal, Șor era foarte cunoscut ca director al Dufremol, cel mai mare vânzător de mărfuri duty-free din țară, o firmă fondată de tatăl său, Miron Șor, în 1994.
Acesta și-a adus familia din Israel în Moldova când Ilan avea doi ani. Folosind averea tatălui său, Shor a cumpărat posturi TV locale, o companie de asigurări și echipa de fotbal FC Milsami Orhei.
În timp ce norocul altui om al Rusiei în Moldova, fostul președinte Igor Dodon, este în declin, cel al lui Ilan Șor, în vârstă de 35 de ani, este în creștere.
Cu proteste sporadice, dar care continuă, el este cunoscut nu numai pentru legăturile stânse cu Moscova, dar se presupune că se află pe statul de plată al Serviciului Federal de Securitate (FSB) al Rusiei, care este dornic să stârnească tulburări în Moldova.
Moscova și-a văzut influența scăzând după ce Maia Sandu a fost aleasă președinte în 2020 și a promis că pune Republica Moldova pe un curs pro-occidental și fără corupție.
Pe măsură ce trupele ruse au invadat Ucraina pe 24 februarie, s-a vorbit chiar că președintele rus Vladimir Putin ar putea invada Transnistra, o regiune separatistă a Moldovei, prietenoasă cu Kremlinul, unde aproximativ 1.500 de soldați ruși au stat de zeci de ani, în ciuda apelurilor repetate ale Chișinăului să plece.
Moscova a exploatat, de asemenea, dependența Moldovei de petrolul și gazele rusești în încercarea de a aduce țara înapoi la călcâiul său. Pe 1 octombrie, Moldova a declarat că Gazprom a redus livrările de gaze cu 30 la sută.
În ciuda faptului că Rusia și-a intensificat campania de destabilizare a Republicii Moldova, Maia Sandu s-a ținut ferm pe poziție. Pe 1 noiembrie, când aceasta a fost în vizită în România, a declarat că Moldova e pe drumul ei european, în ciuda șantajului rusesc în privința energiei.
E timpul pentru Șor
Igor Dodon a fost președinte din 2016 până în 2020, când a pierdut alegerile prezidențiale în fața Maiei Sandu. Un an mai târziu, în 2021, alianța electorală a comuniștilor și socialiștilor a lui Dodon a avut un procent slab la alegerile parlamentare.
În mai 2022, fostul președinte a fost plasat în arest la domiciliu sub suspiciunea de trădare.
Dodon „și-a pierdut puterea” în cadrul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, explică analistul politic Cristian Vlas, adăugând că Șor, cu buzunarele sale adânci și lipsite de transparență, oferă mult mai mult.
„Kremlinul știe că Șor poate continua cu acțiuni destabilizatoare, având bani pentru asta și având o bază de alegători care nu pune sub semnul întrebării sursa banilor”, a declarat Vlas pentru RFE/RL.
Opiniile politice ale lui Șor sunt vagi și greu de stabilit. În septembrie, parlamentarii din Partidul Șor s-au deplasat la Moscova, unde s-au întâlnit cu președintele Comisiei pentru afaceri internaționale a Dumei de Stat a Rusiei, Leonid Slutsky, care l-a lăudat pe Șor și partidul său ca fiind „partenerii de încredere” ai Rusiei, alimentând noi speculații cu privire la posibila implicare a rușilor în protestele din Moldova.
Șor a fost luat în vizor de Trezoreria SUA, care l-a inclus pe o listă de nouă persoane și 12 entități sancționate pe 26 octombrie pentru a contracara ceea ce aceasta a numit „campanii persistente de influență malignă și corupție sistemică în Moldova”.
De asemenea, au mai fost puse pe listă soția lui Șor, o vedetă pop rusă, Sara Lvovna Șor, dar și omul de afaceri Vladimir Plahotniuc, implicat și el în jaful bancar din 2014.
Șor a postat ulterior pe Facebook că sancțiunile au ca scop salvarea „imaginei” Maiei Sandu, acuzând în același timp SUA de amestec în afacerile interne ale Republicii Moldova.
La doar două zile după ce Trezoreria SUA a anunțat sancțiunile, pe 28 octombrie, The Washington Post a publicat un articol în care arăta că Șor nu era doar pe statul de plată al FSB, ci era și veriga cheie a unui lanț de oligarhi pro-Kremlin din Moldova.
„FSB a dat zeci de milioane de dolari de la unele dintre cele mai mari companii de stat ale Rusiei pentru a cultiva o rețea de politicieni moldoveni și a reorienta țara spre Moscova”, a scris Catherine Belton, menționând că Moscova pariază pe Shor și îl abandonează pe Dodon.
În urma articolului apărut în The Washington Post, Procuratura Generală a Republicii Moldova a anunțat pe 31 octombrie că, împreună cu Serviciul de Informații și Securitate, va investiga afirmațiile conform cărora FSB a cheltuit milioane de dolari pentru a cultiva o rețea de oligarhi prietenoși cu Moscova și reorienta Moldova spre Rusia.
Sancțiunile și acuzațiile împotriva lui Șor și a altor oligarhi moldoveni care ar avea legături cu Moscova vin pe fondul unei noi creșteri a tensiunilor dintre Rusia și Moldova, în condițiile în care cele două țări au făcut schimb de expulzări diplomatice la finalul lunii octombrie.
În plus, zilele trecute, o rachetă rusească doborâtă de apărarea antiaeriană ucraineană a căzut în satul Naslavcea, din nordul Moldovei, care a provocat doar pagube materiale.
Ilan Șor s-a dovedit deja dornic să facă pe plac Moscovei. Înaintea alegerilor parlamentare din 2021, el „a lucrat cu indivizi ruși pentru a crea o alianță politică care să controleze parlamentul Republicii Moldova, care să susțină apoi mai multe acte legislative în interesul Federației Ruse”, potrivit Trezoreriei SUA.
Deși eforturile de a influența alegerile din 2020 și 2021 din Republica Moldova nu au reușit să obțină rezultatul dorit, Kremlinul continuă să facă eforturi pentru a reveni la putere cu un guvern pro-rus, potrivit raportului.
Până în iunie, Șor primise „sprijinul rusesc” și „se coordona cu reprezentanții altor oligarhi pentru a crea tulburări politice în Moldova”.
Pe 13 iunie, directorul Centrului Naţional Anticorupţie al Republicii Moldova, Iulian Rusu, a anunţat că toate bunurile deţinute de Shor în ţară au fost sechestrate.
„Sechestrele aplicate de Agenţia de Recuperare a Bunurilor Criminale au ajuns la suma de 1,5 miliarde lei (circa 78 milioane dolari). Sunt proprietăţi din Moldova”, a declarat el.
Problema energiei
Pe fondul bunurilor confiscate, al sancțiunilor și al uneltirilor FSB, problemele energetice ale Moldovei s-au adâncit pe 1 noiembrie, când Transnistria a încetat să mai furnizeze energie electrică Moldovei.
Regiunea separatistă susținută de Moscova găzduiește cea mai mare centrală electrică operată cu gaz din Moldova - centrala electrică Cuciurgan - care furnizează aproximativ 70 la sută din necesarul de electricitate al țării.
Întreruperea alimentării cu energie electrică a venit după un anunț al ministrului Infrastructurii din Republica Moldova, Andrei Spînu, conform căruia compania de energie de stat, Energocom, nu a reușit să semneze un contract în noiembrie cu centrala din cauza reducerii cu 40 la sută a livrărilor de gaze naturale rusești.
Adresându-se parlamentarilor români la București pe 1 noiembrie, Maia Sandu a spus că „furnizarea de energie electrică pentru țară este o provocare zilnică”.
„Familiile moldovenești cheltuiesc acum aproximativ 75 la sută din veniturile lor pe energie... Riscăm să rămânem fără gaz și electricitate în următoarea iarnă”, a mai spus președinta Moldovei.
Sandu a acuzat, de asemenea, forțele politice pro-ruse din Moldova că „exploatează cu cinism dificultățile oamenilor și nemulțumirea pentru a genera haos și a ne întoarce din calea noastră europeană”.
Sprijinul României
România a întins o mână de ajutor Moldovei, din octombrie furnizând 30 la sută din necesarul lunar de energie electrică a Moldovei, înlocuind astfel Ucraina, care a oprit livrările din cauza bombardamentelor ruse.
Începând cu 2 noiembrie, România a acceptat să furnizeze 90 la sută din importurile de energie electrică din Moldova.
„Jumătate din ceea ce este mai rău a trecut. Moldova nu mai importă energie din Ucraina”, a explicat Dionis Cenușă, de la Centrul de Studii ale Europei de Est din Vilnius.
„Următoarea provocare va fi furnizarea de gaze. Dacă Rusia întrerupe această livrare pentru Ucraina, Moldova va trebui să se îndrepte rapid către România și alte țări europene”, a declarat el pentru RFE/RL.
Acesta a mai spus că dacă nu sunt întrerupte legăturile cu Moscova, protestele de stradă de la Chișinău ar putea crește pe măsură ce cresc și facturile la energie și populiști precum Shor și cei care iubesc Moscova ar putea din nou influenți.
