Mai multe organizații neguvernamentale din Cehia au protestat împotriva deciziei Ministerului Sănătății de a respinge cererile de despăgubire depuse de cel puțin 74 de femei de etnie romă care spun că au fost sterilizate împotriva voinței lor.
O lege intrată în vigoare la începutul lui 2022 prevede că au dreptul la o despăgubire de 300.000 de coroane cehești (245.000 de lei moldovenești) femeile care în anii 1966-2012 au fost sterilizate fără să-și fi dat acordul de bunăvoie și fără să fi fost informate cuprinzător despre urmările procedurii.
De la intrarea legii în vigoare, numai 34 de femei au primit răspuns favorabil la cererea de despăgubire.
Activiștii spun că în total ar putea cere despăgubiri cam 400 de femei, iar suma compensațiilor, dacă ar fi aprobate toate, ar fi de 120 de milioane de coroane.
Femeile care vor despăgubiri și suporterii lor se plâng că Ministerul Sănătății tergiversează examinarea cererilor și pretinde ca ele să fie însoțite de documente medicale, deși legea prevede că pot fi acceptate și alte tipuri de dovezi. În multe cazuri, în special cele mai vechi, documentația medicală nu mai există, fiind casată de spitale.
O metodă de anticoncepție... temporară
Potrivit site-ului ceh Romea.cz, majoritatea femeilor care vor compensații au fost sterilizate după presiuni psihologice intense și amenințări că le vor fi luați copiii sau le vor fi anulate alocațiile de la stat. În unele cazuri, li s-au promis bani dacă se lasă sterilizate în interesul „sănătății publice”. De multe ori, medicii începeau prin a convinge femeia că pruncul nu va fi sănătos, sau că ceea ce i se propune este o metodă de anticoncepție temporară.
Practica sterilizării forțate a femeilor, mai ales rome, începută în perioada comunistă (1948-1989), a fost multă vreme un subiect tabu în societatea cehă, una dintre cele mai anti-rome din Europa, potrivit sondajelor.
Se vorbește puțin și în prezent de faptul că practica sterilizării femeilor rome a continuat și în perioada democrației, ultimul caz documentat de activiști fiind din 2015.
Problema sterilizărilor a fost readusă la lumină în 2004 de Centrul European pentru Drepturile Romilor (ERRC). Zeci de femei s-au adresat apoi avocatului poporului din Cehia, iar unele instanței. O comisie guvernamentală pentru combaterea torturii a propus instituirea de despăgubiri în 2006. În 2009 guvernul ceh a cerut scuze în premieră victimelor, iar legea despăgubirilor a fost adoptată în 2021.
Dacă nu ești de acord, trimitem copiii la orfelinat
La începutul lunii noiembrie 2022, Liga pentru Drepturile Omului din Cehia a făcut public cazul unei solicitante de despăgubire a cărei cerere a fost respinsă ca neîntemeiată.
Femeia sterilizată în 1989 susține că după ce a născut al doilea copil, o asistentă socială i-a spus că dacă nu se lasă sterilizată, copiii vor fi duși la orfelinat. „N-am știut cui să mă adresez, ce să fac, nu mi-am putut imagina cum voi trăi fără copii, așa că mi-am dat acordul”, spune femeia în cererea de despăgubire.
În motivarea respingerii cererii, Ministerul Sănătății spune însă că ea „nu dovedește în niciun fel exercitarea presiunilor psihologice” asupra femeii.
Ministerul a ignorat în acest caz chiar și părerea Departamentului Asistenței Medicale, din subordinea guvernului, care a spus că în cazul respectiv în documentația medicală motivul sterilizării este apartenența etnică a femeii.
În documentul reprodus în facsimil de presă se arată că femeia ar fi cerut să fie sterilizată „din motivul: ROMO”.
„În opinia noastră, nu se pot invoca motive medicale în scopul sterilizării. De asemenea, nu este admisibil ca motivul sterilizării să fie originea etnică a solicitantei. Din documentația medicală lipsește orice mențiune a vreunei familiarizări a solicitantei cu semnificația și urmările sterilizării” – se spune în expertiza Departamentului Asistenței Medicale, ignorată de Ministerul Sănătății.
O problemă mai amplă
Activiștii pentru drepturile omului văd în comportamentul Ministerului Sănătății o dovadă că în Cehia există un „anti-țigănism sistemic”.
Liga pentru Drepturile Omului a amintit în contextul disputei privind despăgubirile că adoptarea legii despăgubirilor a venit după o „luptă” de 18 ani, în care s-au implicat și organizațiile internaționale.
„Acum, când legea există, Ministerul Sănătății ia decizii împotriva scopurilor ei” – a spus organizația.
Sterilizarea femeilor rome și tergiversarea despăgubirii lor este doar unul din aspectele problemei. Recent, Cehia a pierdut un nou dosar la CEDO pentru segregarea rasială a școlarilor: mai exact, pentru practica trimiterii aproape automate a copiilor romi la „școli speciale”, destinate copiilor cu deficiențe mintale.
Radio Europa Liberă mulțumește site-ului Romea.cz și d-lui Zdeněk Ryšavý
