La sfîrşitul săptămînii trecute a murit la Berlin criticul literar, traducătorul şi scriitorul german Gerhardt Csejka. Vestea tristă despre moartea scriitorului s-a răspândit repede prin intermediul reţelelor de socializare.
Mai mulţi scriitori români au deplâns dispariţia lui Csejka, arătând că acesta a contribuit prin nenumărate traduceri la cunoaşterea şi răspândirea literaturii române în spaţiul lingvistic german.
De-a lungul anilor Csejka a tradus din Mircea Cărtărescu, Norman Manea, Matei Vişniec, Caius Dobrescu, Traian Pop Traian, Robert Şerban şi din Daniel Vighi (care şi el a murit în urmă cu câteva zile la Timişoara) – pentru a aminti aici doar câteva nume.
Gerhardt Csejka s-a născut în 1945 în comuna Zăbrani, din judeţul Arad, şi a studiat germanistica şi romanistica la Universitatea din Timişoara. A debutat în 1967 în revista bucureşteană „Neue Literatur” cu texte literare. Puţin mai târziu a devenit redactor al acestei reviste, editată de Uniunea Scriitorilor, concentrându-se pe critică literară şi pe promovarea consecventă a unei literaturi moderne, social-critice şi anti-dogmatice.
Într-un amplu interviu, realizat de Mircea Iorgulescu şi difuzat de Radio Europa liberă în aprilie 1999, intitulat: „Identitatea minoritarului etnic într-o criză permanentă. Pe urmele literaturii și disidenței germane din Banat”, Csejka a evocat nu numai momente esenţiale din propria sa biografie, ci s-a referit, pe larg, şi la rolul său de promotor literar la revista „Neue Literatur”. În acelaşi interviu Csejka a povestit despre reacţiile organelor represive, declanşate după publicarea textelor autorilor contestatari timişoreni din Grupul de Acţiune Banat – Aktionsgruppe Banat (aici poate fi ascultată versiunea audio, iar aici poate fi citită versiunea scanată a interviului).
Csejka a fost şi unul dintre cei care de la bun început au susţinut publicarea textelor incomode, semnate de viitoarea laureată a Premiului Nobel pentru Literatură, Herta Müller.
În 1974, Securitatea îi deschide un Dosar de Urmărire Informativă, în care au fost incluse numeroase documente relevante pentru represiunea directă care a urmat un an mai tîrziu. În toamna anului 1975, Csejka va fi arestat alături de cîţiva membri ai Grupului de Acţiune. După o săptămână de arest va fi eliberat. Mai rezistă zece ani în România. În mai 1986, i se permite să plece într-o vizită în Germania, de unde nu se va mai întoarce la Bucureşti. Pentru a contracara aşa numitele „acţiuni ostile” aşteptate, Securitatea a pus la cale un amplu plan de discreditare, propunând ca prin intermediul unor colaboratori să se răspândescă informaţia falsă că Csejka ar fi un agent al Germaniei răsăritene, infiltrat în Republica Federală.
Până-n 1989, Gerhardt Csejka a participat la numeroase acţiuni de protest îndreptate contra regimului ceauşist. După căderea blocului răsăritean a editatat, în Germania, între 1992 şi 1999, o nouă serie a revistei „Neue Literatur”. A continuat să publice şi să traducă din literatura română. Ultimii săi ani de viaţă i-a petrecut la Berlin, unde a murit săptămîna trecută.
