Miercuri a avut loc o nouă sesiune a Consiliului Nord-Atlantic cu Finlanda şi Suedia, ţări invitate să adere la organizaţie. Apoi, aliații au discutat cu şefii diplomaţiilor din Republica Moldova, Georgia şi Bosnia şi Herţegovina, ţări partenere ale Alianţei Nord-Atlantice.
Republica Moldova a participat pentru prima dată la o reuniune a miniştrilor Afacerilor Externe din statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice.
Secretarul general NATO Jens Stoltenberg a prezentat concluziile reuniunii:
Principalele declarații:
- Ucraina a atins obiective importante dar nu trebuie să subestimăm forța Rusiei.
- Miniștrii de Externe ai NATO au susținut clar că vor continua să ajute Ucraina.
- Aliații au anunțat sprijin suplimentar de combustibil și generatoare pentru curentul electric.
- În această după amiază, am luat în discuție și China din punctul de vedere al securității noastre pentru a ne întări alianța. Nu considerăm că China este un adversar.
- Vom continua să desfășurăm comerț și să avem relații economice cu China, dar trebuie de asemenea să continuăm să ne întărim cooperarea cu partenerii din indo-pacific și UE, să reducem vulnerabilitățile și să gestionăm riscurile.
- Am luat în considerare evoluția militară din Rusia, activitățile cibernetice din ce în ce mai mărite.
- Am văzut recent atacul de la Istanbul și am stabilit că trebuie să continuăm să contracarăm aceste amenințări.
- La discuții au participat Finlanda și Suedia, adeziunea lor face ca Alianța să fie mai puternică. Este timpul să le spunem bun venit ca membri cu drepturi depline ai alianței.
- Vreau să închei prin a mulți României pentru organizarea excelentă a acestei reuniunii. Asta arată angajamentul puternic al României față de alianța noastră.
Întrebări din partea jurnaliștilor
New York Times: Dle Stoltenberg, alături de alți lideri occidentali, spuneți că Ucraina se luptă pentru valorile noastre, ne apără democrațiile și granițele. Totuși, Ucraina nu și-a câștigat deja dreptul de a deveni membru NATO?
Jens Stoltenberg: Misiunea urgentă, imediată, este să ne asigurăm că Ucraina poate rezista ca un stat democratic, economic, financiar, umanitar. Și exact asta și facem. Mobilizăm cât mai multe resurse ca să susținem militar, economic, umanitar Ucraina. Dacă nu reușește să rămână un stat suveran, atunci admiterea în NATO nu se mai susține, nu mai are rost să fie membru NATO. (...) Condiția este ca Ucraina să reziste și ajutăm Ucraina cât de repede putem. Aliații au stabilit clar că vor sprijini Ucraina cu echipament militar, cu muniție, cu combustibil, cu tot ce are nevoie Ucraina ca să se apere. Și asta e cel mai important pentru aliați acum. Să înțelegem și faptul că între nimic și calitatea de membru deplin sunt mulți pași. Cel mai important acum este să ne asigurăm că Ucraina există și asta facem acum.
O televiziune din Bosnia Herțegovina: Ați spus că trebuie să reducem presiunea rusească în Bosnia Herțegovina. Ce înțelegeți prin presiune rusească și cum să reducem această presiune rusă?
Jens Stoltenberg: Bosnia Hețegovina este importantă pentru alianță, lucrăm cu cei din țara respectivă, NATO a contribuit în Bosnia Herțegovina. Este foarte important să se constituie un guvern după alegeri și întărirea instituțiilor guvernamentale îi va permite să reziste mai bine împotriva oricăror ingerințe străine. NATO ajută la construirea de instituții puternice de apărare și siguranță și la punerea în aplicare de reforme democratice.
Suntem în același grup al țărilor aspirante (Georgia). În ce fel pot ajuta deciziile de la București (2008, n.red.)? Detalii despre întâlnirile cu șeful MAE georgian.
Jens Stoltenberg: A fost primit cu căldură de aliații NATO alături de cei din Moldova. Am învățat din lecția ucraineană că trebuie să le acordăm sprijin chiar acum. Cu cât le acordăm mai repede, pentru că se confruntă cu presiunea rusească în feluri diferite, cu atât este mai important să se întâmple acum. Tocmai de aceea există un centru de evaluare și pregătire în Georgia, iar aliații și-au luat noi angajamente de a sprijini această țară pe termen lung. Toți aliații și-au exprimat sprijinul constant pentru suveranitatea și integritatea teritorială georgiană.
Antony Blinken: Susținerea noastră pentru Ucraina e neclintită
Imediat după conferința de presă a șefului NATO, secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken, a făcut și el declarații de presă despre ce s-a întâmplat la reuniunea de la București.
El a spus că războiul Rusiei împotriva Ucrainei este barbar și că Rusia a bombardat o treime din sistemele energetice, lăsând milioane de oameni în beznă.
Copiii, cei bătrâni și bolnavi sunt noile ținte ale lui Putin...
„Ucraina continuă să își îmbunătățească situația pe câmpul de luptă, dar Putin atacă în continuare populația civilă, a făcut ca milioane de oameni să trăiască în frig, fără lumină. Copiii, cei bătrâni și bolnavi sunt noile ținte ale lui Putin și le lovește în mod barbar și intenționat. Urmează o iarnă grea. Vrea să îi facă pe ucraineni să plece de acasă, să fie înfometați și să crească prețurile la energie, să dezbine NATO”, a spus secretarul de stat al SUA.
Antony Blinken a mai declarat că aliații nu îi vor lăsa singuri pe ucraineni, așa cum crede Vladimir Putin.
„Suntem alături de Ucraina, deși costurile sunt mari, dar altfel ar fi și mai mari. Dacă ne-am supune terorii ar exista repercusiuni în întreaga lume. Hotărârea noastră colectivă de a sprijini Ucraina va continua să fie de fier și în timpul iernii. Vom continua să acordăm sprijin Ucrainei”, a mai spus Antony Blinken, la finalul reuniunii de la București.
Secretarul de stat al SUA a mai spus că un argument pentru care Ucraina trebuie sprijină este să aibă argumente la masa negocierilor.
„Diplomația poate câștiga doar dacă noi sprijinim Ucraina pe câmpul de luptă, pentru ca la masa negocierilor să aibă argumente”, a spus Blinken.
În privința Chinei, Blinken a declarat că aliații sunt hotărâți să mențină un dialog constructiv cu Beijingul.
„Sunt încrezător că NATO va continua să facă față provocărilor de la acest moment și celor care vor veni”, a mai spus secretarul de Stat al SUA.
Concluziile primei zile a reuniunii
Marți, în Declaraţia comună a miniştrilor de Externe din ţările membre NATO, şefii diplomaţiilor din Alianţă au subliniat că Rusia este exclusiv responsabilă pentru războiul din Ucraina.
Declarația arată că agresiunea rusă „a afectat aprovizionarea cu alimente din lumea întreagă şi a pus în pericol ţările şi popoarele cele mai vulnerabile”.
Miniştrii de Externe vorbesc despre atitudinea „crudă” a Rusiei în Ucraina, cu deportări forţate, tortură şi „comportament barbar" faţă de femei şi copii.
„Ne-am adunat aici, aproape de ţărmul Mării Negre, într-un moment când invazia Rusiei din Ucraina, care este în curs de desfăşurare, ameninţă pacea, securitatea şi prosperitatea euroatlantică. Rusia este exclusiv responsabilă pentru acest război, o încălcare flagrantă a dreptului internaţional şi a Cartei ONU. Agresiunea Rusiei, inclusiv atacurile repetate şi de neconceput asupra infrastructurii ucrainene, lipseşte milioane de cetăţeni ai Ucrainei de serviciile de bază”, se arată documentul semnat de reprezentanţii diplomaţiilor celor 30 de ţări membre NATO.
La întâlnirea de marți a participat și şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, care a cerut mai multe arme și generatoare pentru curentul electric.
Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a spus la București că aliații vor susţine Ucraina cât timp va fi necesar.
„Susţinerea noastră pentru Ucraina trebuie să continue. Armata rusă încă are capacităţi uriaşe şi foarte multe trupe. Strategia lor este să lase Ucraina pe întuneric şi în frig în iarna aceasta. Noi trebuie să ne păstrăm cursul şi să susţinem Ucraina în lupta de a rămâne o ţară suverană. NATO nu este parte din conflict, dar ne asumăm că vom susţine Ucraina cât timp va fi necesar. Vom continua să facem tot ce ţine noi pentru a apăra fiecare centimetru de teritoriu aliat”, a subliniat Jens Stoltenberg.
Șeful NATO a mai spus că țările membre NATO au căzut de acord şi au pus în aplicare o prezenţă aliată crescută în regiunea Mării Negre chiar începând din 2014, după anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia,
„Când ne-am dat seama, în toamna trecută, că Rusia plănuieşte o invazie la scară mare a Ucrainei, am crescut prezenţa în regiunea Mării Negre. Am fost şi eu la baza Mihail Kogălniceanu din România, cred că în luna februarie, şi am văzut cum SUA şi aliaţii au adus mai multe trupe. Acum, Franţa conduce un grup de luptă şi s-a trecut de la patru la opt grupuri de luptă (în Polonia, Estonia, Letonia, Lituania plus Slovacia, Ungaria, România şi Bulgaria, n.red.)”, a mai spus Jens Stoltenberg.
