Președinta CA, Liliana Vițu, a declarat luni, 19 decembrie, într-o conferință de presă, că mai multe rapoarte de monitorizare, inclusiv ale organizațiilor de media, arată că televiziunile respective au încălcat repetat Codul și au fost sancționate pentru lipsa unei informări corecte în reflectarea evenimentelor naționale, precum și pentru propagarea războiului și a agresiunii împotriva Ucrainei.
Înainte de război, a spus Vițu, patru din cele șase televiziuni retransmiteau activ emisiuni informative rusești, care „reprezentau un atac informațional asupra Ucrainei și o pregătire informațională pentru atacarea acesteia”.
„Din primele zile ale agresiunii, aceste posturi au renunțat la retransmisiunea programelor informative din Rusia, dar au adoptat o altă tactică la care noi ne-am referit pe parcurs ca la « tactica de manipulare prin omisiune». Adică, aceste posturi au ales să tacă despre război”, a explicat președinta CA.
Ea a precizat că cele șase posturi de televiziune au primit zeci de sancțiuni pentru încălcarea prevederilor ce țin de informarea corectă a publicului.
Un alt aspect care a stat la baza suspendării licenței de emisie este faptul că proprietarul posturilor Primul în Moldova și Accent TV, Telesistem TV din Federația Rusă, nu a anunțat CA despre schimbarea fondatorului companiei. Un control referitor la schimbarea deținătorului posturilor TV6 și Orhei TV fără acordul CA are loc în prezent și la compania Media Resurse.
Liliana Vițu a mai spus că aceste televiziuni nu respectă regulile privind ponderea producției locale în programelor, adică de 80% din conținutul total.
La baza deciziei CSE a stat și controlul pe care-l dețin persoanele sancționate internațional, fugarii Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc, asupra unora dintre televiziunile care au licența de emisie suspendată. O decizie anterioară a CSE, care a intrat în vigoare pe 31 octombrie, a dispus întreprinderea unor măsuri suplimentare de precauție față de aceste persoane.
„Nu este o luptă contra limbii ruse”
Președinta CA a făcut trimitere și la decizia Consiliului Uniunii Europene, care, tot vineri, 16 decembrie, a anunțat despre sistarea emiterii programelor mai multor televiziuni rusești. În același timp, ea a subliniat că nu au fost vizate doar posturile de limbă rusă, așa cum a reclamat Kremlinul.
„În legătură cu acuzațiile deplasate din partea Federației Ruse, e de spus un singur lucru: posturile TV ale căror licențe de emisie au fost suspendate au încălcat constant Codul audiovizualului și principiile informării corecte, au favorizat persoanele supuse sancțiunilor internaționale, au manipulat cu privire la evenimentele naționale, dar și cu privire la războiul din Ucraina. Printre posturile TV vizate de decizia CSE se regăsesc posturi cu programe locale, în limba română. Prin urmare, nu este vorba sub nicio formă de o luptă contra limbii ruse”, a mai spus Liliana Vițu.
Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a decis vineri, 16 decembrie, suspendarea, pe durata stării de urgență, a licenței de emisie pentru șase televiziuni: Primul în Moldova, RTR Moldova, Accent TV, NTV Moldova, TV6 și Orhei TV, afiliate omului de afaceri Ilan Șor.
Potrivi Ziarului de Gardă, proprietarii acestor posturi sunt din R. Moldova, dar și din Rusia. Printre ei se numără soția unui deputat socialist, un candidat la alegeri din partea Partidului Șor, un cetățean rus și o asociație obștească din Moscova.
Într-un comunicat de presă, liderul Partidului Șor, deputatul fugar Ilan Șor, a declarat că decizia CSE reprezintă „cel mai mare atentat la libertatea de exprimare”.
Câteva dintre televiziunile sancționate, TV6, Primul în Moldova și RTR Moldova, au acuzat, de asemenea, că autoritățile comit „un atac fără precedent la libertatea de exprimare, libertatea editorială, la libertatea jurnaliștilor” și au negat că sunt controlate de persoane aflate sub sancțiunile internaționale sau că ar fi fost sancționate pentru propagarea agresiunii Rusiei în Ucraina.
Ministerul de Externe de la Moscova a calificat decizia drept „un act de cenzură politică fără precedent” și „o încălcare cinică a drepturilor minorităților naționale”.
