Experții comisiei au subliniat că CC ar trebui să analizeze cu atenție toate argumentele guvernului și au căzut de acord că războiul din Ucraina a sporit riscurile de securitate la adresa Republicii Moldova.
Ce recomandă comisia?
Comisia de la Veneția consideră că, pentru a declara un partid politic neconstituțional, este nevoie de trei factori: decizia trebuie să se bazeze pe prevederi legale, să aibă un scop legitim și să respecte principiul proporționalității.
Referindu-se la principiile statului de drept, comisia a spus că este necesară și evaluarea situației din țară. Experții au accentuat că sunt conștienți de „situația foarte dificilă cu care se confruntă R. Moldova, atât în interiorul țării, cât și având în vedere amenințarea ingerinței străine în procesul democratic intern, care ar putea submina suveranitatea și independența țării”.
Potrivit experților, guvernarea trebuie să demonstreze că „politicile și/sau activitățile partidului reprezintă o amenințare gravă sau iminentă la adresa democrației, securității sau drepturilor omului”. În plus, organele statului trebuie să demonstreze că au epuizat toate mijloacele pentru eliminarea încălcărilor comise de partidul vizat.
Comisia de la Veneția consideră că nu poate înlocui CC, întrucât aceasta „înțelege mai bine impactul unei eventuale ingerințe externe asupra pluralismului politic, suveranității și independenței țării”. În același timp, membrii comisiei au subliniat că magistrații moldoveni trebuie să examineze cu atenție toate dovezile, pentru a determina dacă primirea banilor din străinătate de către partid „l-a avantajat clar în campaniile electorale”, dar și să-i ofere toate garanțiile unui proces echitabil.
O remarcă făcută de experții comisiei este că declararea unui partid neconstituțional ar putea afecta încrederea cetățenilor în statul de drept.
Comisia de la Veneția a amintit despre excluderea Partidului Patria din cursa electorală în 2014, când Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a constatat că instanțele naționale nu au oferit suficiente garanții privind desfășurarea unui proces echitabil.
Ce urmează?
Potrivit Legii cu privire partidele politice, o formațiune politică poate fi dizolvată după ce este declarată neconstituţionalitatea partidului printr-o hotărâre a CC. Apoi, hotărârea se remite Ministerului Justiţiei, care va solicita Agenției Servicii Publice să consemneze în Registrul de stat al persoanelor juridice demararea procedurii de lichidare a acestuia.
Instanța trebuie, de asemenea, să numească un „lichidator”. În avizul de lichidare a partidului trebuie să fie descrisă procedura și termenul în care se va efectua lichidarea. „După încheierea procedurii de lichidare a partidului politic, lichidatorii au obligaţia să întocmească bilanţul de lichidare şi să-l prezinte spre aprobare Ministerului Justiţiei, precum şi să-l publice în Monitorul Oficial”, se arată în lege.
Ulterior, partidul urmează a fi radiat din Registrul de stat al persoanelor juridice, iar activele sale să fie transmise în bugetul de stat pentru a fi utilizate în scopuri filantropice (de caritate).
De ce autoritățile vor să lichideze Partidul Șor?
Ministerul Justișiei susține, în sesizarea transmisă CC, că există „argumente pertinente” care demonstrează că Partidul Șor a încălcat principiile statului de drept și a acționat împotriva suveranității R. Moldova.
Printre argumente se menționează că Partidul Șor a fost sancționat în cadrul tuturor scrutinelor pentru finanțare ilegală, cu anularea înregistrării în cursa electorală. Recent, formațiunea a fost lipsită de subvenții de la stat, după ce nu a reflectat corect finanțarea partidului în rapoartele prezentate Comisiei Electorale Centrale.
Pe 26 octombrie, Statele Unite au sancționat Partidul Șor, pe liderul formațiunii, Ilan Șor, și apropiații acestuia pentru „complicitate, implicare și interferență” în alegerile din R. Moldova „în beneficiul direct sau indirect al guvernului Federației Ruse”.
Deputatul fugar Ilan Șor a fost condamnat de prima instanță la 7,5 ani de închisoare pentru fraudă și spălare de bani în proporții deosebit de mari. Vicepreședinta formațiunii, Marina Tauber, este vizată într-o cauză penală pentru falsificarea rapoartelor politice ale partidului și pentru că ar fi permis unui grup infracțional să finanțeze partidul. Deputaților Șor li s-a ridicat imunitatea parlamentară de 22 de ori.
Partidul Șor a calificat acuzațiile de finanțare ilegală drept lipsite de orice temei juridic, bazat doar pe declarații politice, iar dosarele penale împotriva membrilor formațiunii politice – „fabricate”. De asemenea, formațiunea a acuzat partidul de guvernare PAS că astfel ar încălca principiile statului de drept și ar elimina pluralismul politic.
