Linkuri accesibilitate

Studenții străini mențin pe linia de plutire universitățile din R. Moldova


Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”
Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”

Fiecare al zecelea student care învață în Republica Moldova este străin. Potrivit statisticilor, în ultimii 10 ani, numărul tinerilor de peste hotare înmatriculați în universitățile moldovene a crescut de la 1,3% la 9,7%.

Totodată, veniturile pe care le aduc studenții străini se ridică la 100 de milioane de lei anual, fapt ce le permite instituțiilor de învățământ superior să supraviețuiască, în condițiile în care, în ultimele două decenii, numărul studenților a scăzut dramatic din cauza migrației.

„R. Moldova a ajuns la cel mai mic număr de studenți din ultimii 25 de ani. Avem acum 56.800 de studenți”, susține expertul economic Veaceslav Ioniță.

În perioada pandemiei, numărul studenților a crescut, după care trendul a fost iarăși unul negativ. „Tinerii fizic nu au putut pleca peste hotare și, în felul acesta, în perioada pandemiei, am avut o creștere a numărului de studenți. Această creștere este doar efectul pandemiei”, explică Ioniță.

El crede că, într-o economie a globalizării, în care au dispărut frontierele, faptul că tinerii din R. Moldova pleacă să învețe peste hotare nu trebuie privit ca un fenomen negativ. Potrivit lui, lipsa studenților originari din R. Moldova ar putea fi suplinită de cei străini, iar statul va avea numai de câștigat din „acest schimb”.

„De ce nu ne asigurăm ca tinerii străini să învețe în R. Moldova? Trebuie să compensăm exodul de 35.000 de studenți, care sunt copiii migranților moldoveni. Fără acest lucru, sistemul de educație din R. Moldova nu va fi unul competitiv”, spune Veaceslav Ioniță.

Rector: „Nu-i putem ține cu forța, trebuie să le creăm condiții”

În prezent, în universitățile din R. Moldova studiază peste 5.000 de tineri de peste hotare. Cei mai mulți au venit din România, Ucraina, Federația Rusă, China, India și Israel. Dintre ei, peste 1.900 își fac studiile la Universitatea de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, fiind originari din India, Ucraina, România, Olanda, Franța și Suedia.

Rectorul Universității Tehnice din Moldova (UTM), Viorel Bostan, a declarat pentru Europa Liberă că, în acest an de studii, numărul studenților străini înmatriculați în această instituție a crescut cu 30 la sută și ajuns la 269.

„E o problemă că pleacă studenții noștri, într-adevăr. Nu-i putem ține cu forța, dar ceea poate face statul este să crească finanțarea învățământului superior, fiindcă atunci vom crea condiții ca ei să rămână în țară”, spune Viorel Bostan.

La Facultatea de Medicină Veterinară de la UTM învață 39 de studenți străini. Printre ei este și Abuhasan Yasan, originar din Israel. Deși se află de puțin timp în R. Moldova, fiind student în anul I, tânărul vorbește deja limba română, pe care a învățat-o timp de jumătate de an.

„Am auzit despre această universitate, am avut prieteni aici în Moldova și am venit să studiez aici. Mie îmi place Moldova. Poate, o să rămân. Mă gândesc la asta, dar încă nu am decis. Părinții nu au avut o problemă ca eu să vin să învăț aici”, a povestit studentul Europei Libere.

La Universitatea de Stat din Moldova (USM) au fost înmatriculați în acest an de studii 200 de studenți străini, inclusiv din Ucraina.

„A avut un impact și războiul, dar trebuie să fim foarte atenți la lucrurile acestea, pentru că în condiții de război, universitățile din Ucraina continuă să activeze din varii motive. O parte a studenților vin în R. Moldova, alții se duc mai departe, în Uniunea Europeană, din cauza unor incertitudini”, a spus Europei Libere rectorul USM, Igor Șarov.

Rectorul recunoaște că înmatricularea străinilor ar fi o soluție pentru a completa golul lăsat de cei moldoveni, dar spune că statul ar trebui să investească în sistemul de învățământ pentru a-l face mai atractiv inclusiv pentru localnici.

„Totuși, nu aș folosi termenul de compensare. Noi trebuie să optăm pentru condiții mai bune pentru studenți, să rezolvăm problemele de infrastructură, ca să facem studiile cât mai atractive acasă. În special, la specialitățile pedagogice, de medicină, de inginerie, să atragem specialiștii noștri în R. Moldova”, a spus Igor Șarov.

Ce fac autoritățile pentru a atrage studenți străini

Europa Liberă a încercat să afle dacă autoritățile au un plan pentru a atrage tineri din străinătate în universitățile din R. Moldova. Secretarul general al Ministerului Educației, Nadejda Velișco, a spus că există o foaie de parcurs privind „internaționalizarea” învățământului superior, care presupune mobilitate academică și programe de schimb cu universitățile din afara țării.

Există și un plan de admitere prin care sunt oferite anual circa 200 de locuri finanțate de la bugetul de stat pentru studenții străini.

„Tot timpul studenții străini sunt o soluție pentru universități și nu doar la noi. Dar pentru a avea acești studenți, trebuie dezvoltate programe de studii, ca să îi putem aduce în țară. Astfel, ne promovăm imaginea. Programele noastre de studii sunt bune și sunt acreditate, recunoscute internațional”, a declarat Europei Libere Nadejda Velișco.

Trebuie să identifici acești studenți, să ai programe foarte bune, inclusiv într-o limbă străină...

Taxele plătite de studenții străini, mai mari decât cele pentru localnici, reprezintă o sursă importantă de venit pentru universități. „Nu am calculat vinderea lor, dar cert e că taxele sunt suficient de mari. Sunt surse extrabugetare pentru universitățile de stat care au astfel de studenți”, a spus funcționara.

Potrivit ei, universitățile depun o muncă enormă pentru ca studenții străini să învețe în instituțiile lor.

„Trebuie să identifici acești studenți, să ai programe foarte bune, inclusiv într-o limbă străină, sau să le asiguri studierea limbii române înainte de a accede la un program de studii. Trebuie să ai echipe foarte bune la fiecare universitate, profesori, dar și studenți voluntari, care sunt preocupați de venirea studenților străini, de pregătirea venirii lor”, a spus Nadejda Velișco.

  • 16x9 Image

    Liuba Maxim

    Sunt îndrăgostită de drumeții la munte și de televiziune, domeniu în care am lucrat aproximativ 8 ani. Din 2022 fac parte din echipa Europei Libere Moldova, unde scriu despre educație și spun poveștile oamenilor care au curajul să-și depășească limitele.

XS
SM
MD
LG