De comisia pre-vetting, un organism independent compus din trei experți naționali și trei străini care verifică averile și reputația candidaților la cele mai înalte funcții în justiție, au trecut, deocamdată, numai cinci candidați. Dintre cei descalificați, primii cinci s-au plâns la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), care le decide soarta chiar zilele acestea. Despre ultimii doi descalificați – decizia de descalificare a fost publicată de comisia pre-vetting pe 23 ianuarie – încă nu se știe dacă vor depune și ei contestație la CSJ.
În așteptarea deznodământului în toate aceste cazuri, Europa Liberă continuă să prezinte în rezumat cum au decurs audierile în comisia pre-vetting, în lunile octombrie-decembrie. În acest articol ne oprim la judecătorii Aurel Postică și Victor Sandu. Puteți afla cine dintre cei doi este inculpat într-un caz de îmbogățire ilicită și cine a primit 47.000 de euro drept cadou de nuntă, dar și ce suspiciuni are un candidat în legătură cu activitatea secretariatului comisiei pre-vetting.
Judecătorul Victor Sandu: Zeci de mii de euro cadou de nuntă + 3.000 la cununie și 4.000 la botez
Victor Sandu și-a început activitatea ca judecător în 2015, la Judecătoria Centru din Chișinău.
Import de motociclete accidentate și fosta mașină a procuroarei anticorupție
Audierea lui Victor Sandu în comisia pre-vetting a avut loc pe 15 decembrie și a durat neobișnuit de mult – trei ore și jumătate. Timp de aproape trei ore, s-a discutat numai despre mașinile și motocicletele pe care Sandu le-a importat sau la importul cărora a contribuit.
Comisia a aflat că, în perioada 2008-2009, actualul candidat la CSM a importat 20 de motociclete. Judecătorul a explicat că de import s-a ocupat soțul surorii sale, iar el a participat numai la întocmirea actelor vamale. Cumnatul său, a subliniat judecătorul, nu importa motociclete noi, ci motociclete deteriorate în accidente, iar el nu a primit niciun ban. Când sora sa a divorțat, Sandu a încetat să-l mai ajute pe fostul său cumnat.
O altă chestiune examinată minuțios a fost achiziția încâlcită a unui Mercedes, aparținând procuroarei anticorupție Nadejda Busuioc. Potrivit comisiei, mașina a fost cumpărată de la Busuioc de către un ofițer al Centrului Național Anticorupție, care i-a vândut-o apoi lui Sandu. Actele la dispoziția comisiei mai arată că Busuioc a plătit pentru polița de asigurare a mașinii când aceasta se afla deja în posesia lui Sandu.
Judecătorul a spus însă că, în realitate, situația a fost alta: mașina a fost cumpărată de la Busuioc de către prietenul său din copilărie (al lui Sandu), dar numele acestuia coincide cu al unui ofițer anticorupție (judecătorul s-a arătat surprins de coincidență, spunând că a aflat de ea numai din întrebările comisiei). Când prietenul din copilărie al judecătorului a decis subit să plece în Statele Unite, i-a vândut acestuia Mercedesul.
Acesta este un fals vădit și expres pentru a mă denigra.Victor Sandu
Sandu a mai spus că s-a interesat la compania de asigurări, iar polița despre care comisia știe că ar fi fost plătită de Busuioc, de fapt, nu există, iar judecătorul susține că a prezentat toate aceste confirmări documentare și comisiei.
„Toate persoanele pe care le-am consultat mi-au spus să înaintez o plângere penală, pentru că acesta este un fals vădit și expres pentru a mă denigra și a face legături, mai întâi, cu un ofițer anticorupție, iar [prietenul] nu este ofițer, nu a lucrat vreodată în instituții de stat, iar, ulterior, legături cu faptul că procurorul mi-a cumpărat mie asigurare. În calitate de ce? De mită care nu a existat, în perioada în care eu deja aveam asigurare nelimitată?”, a spus Sandu.
Condamnarea jurnaliștilor RISE Moldova într-un proces cu PSRM
Celelalte 40 de minute cât au mai durat audierile au fost consacrate de comisia pre-vetting elucidării unor detalii în legătură cu hotărârile pronunțate de Sandu în calitate de judecător.
În 2017, Sandu a examinat o plângere a Partidului Socialiștilor (PSRM) împotriva portalului de investigații jurnalistice RISE Moldova, care a publicat o investigație despre faptul că PSRM ar fi fost finanțat din străinătate. Sandu a pronunțat o decizie în favoarea PSRM, iar apoi jurnaliștii au câștigat procesul la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
Comisia a vrut să știe dacă decizia judecătorului a fost influențată de faptul că mandatul său expira, iar cel care trebuia să i-l prelungească era președintele Igor Dodon, liderul informal al PSRM. Judecătorul a respins această presupunere. El a subliniat că decizia sa a fost influențată de faptul că, în timpul examinării cazului, pârâtul și-ar fi recunoscut parțial vinovăția.
Sandu a spus că, după ce jurnaliștii s-au plâns la CEDO, agentul guvernamental moldovean a obținut ca acest caz să fie reexaminat de Curtea de Apel Chișinău. Această instanță a anulat hotărârea inițială pronunțată de Sandu, dar, potrivit acestuia, nu a ținut cont nici ea de toate recomandările CEDO. Prin urmare, în 2021, CEDO a găsit R. Moldova vinovată de încălcarea drepturilor jurnaliștilor. Sandu a subliniat că CEDO a criticat tocmai decizia Curții de Apel, și nu pe a sa, care fusese deja anulată de Curtea de Apel.
Rolul din procesul „asasinilor” lui Plahotniuc
Comisia i-a mai adresat întrebări despre verdictul în cazul unei presupuse tentative de asasinat asupra fostului lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc. Victor Sandu a examinat acest caz în 2018, împreună cu judecătorii Ion Chirtoacă (care candidează și el pentru o funcție de membru al CSM) și Sergiu Ciobanu.
Șase inculpați au fost condamnați la pedepse cuprinse între trei și 20 de ani de închisoare. Curtea de Apel Chișinău a înăsprit sentința, iar Curtea Supremă de Justiție a dispus reexaminarea cazului. La reexaminare, în 2021, Curtea de Apel i-a achitat pe inculpați.
Sandu a spus că unul dintre inculpații din dosar a pledat vinovat pentru pregătirea unei tentative de asasinat și a fost judecat separat. Ulterior, în 2021, și-a schimbat mărturia. De asemenea, judecătorul a spus că alți trei inculpați au pledat vinovați pentru organizarea migrației ilegale. Prin urmare, aceștia au fost achitați în ce privește acuzația de pregătire unui asasinat, dar au fost găsiți vinovați în ceea ce privește organizarea migrației ilegale.
Acest caz apărea și pe o listă găsită în biroul șefului de atunci al CSJ, Ion Druță. În dreptul cazului, era trecută mențiunile „foarte important” și „de urgentat examinarea”.
Sandu a spus comisiei că acest caz, al presupusei tentative de asasinat împotriva lui Plahotniuc, a fost singurul de pe lista lui Druță în care Curtea de Apel a înăsprit pedepsele. În celelalte cazuri care au apărut pe listă, sentințele au rămas neschimbate. Sandu a afirmat că, după pronunțarea hotărârii de condamnare, a suportat „consecințe” care i-ar fi afectat evoluția profesională, dar nu a vrut să intre în detalii.
La finalul audierilor, magistratul a asigurat comisia pre-vetting că judecătorii și-ar dori cu toții schimbări în sistem, dar a spus că sistemul trebuie să înceapă să se reformeze „din interior”.
Judecătorul Aureliu Postică: „Mai pot apela și acum la mama pentru ajutoare”
Aureliu Postică și-a început activitatea ca magistrat în 2011. Inițial, a fost numit la Judecătoria Orhei, iar în 2014 a fost transferat temporar la Judecătoria sectorului Râșcani din capitală. Termenul transferului a fost extins de câteva ori, ca în cele din urmă Postică să fie transferat definitiv la Chișinău.
Acuzații penale de îmbogățire ilicită
Audierea lui Aureliu Postică în comisia pre-vetting a avut loc pe 16 decembrie și a durat 2 ore și 44 de minute. A revenit în discuție de mai multe ori faptul că, în septembrie 2022, judecătorul a fost acuzat de îmbogățire ilicită.
Chiar candidatul a fost primul care a amintit de acest caz, spunând că biroul său a fost percheziționat pe 9 septembrie, ziua în care urma să trimită răspunsurile în scris cerute de comisie. Postică a spus că are „bănuieli rezonabile” că cineva din secretariatul comisiei pre-vetting a obținut acces la datele sale cu caracter personal și că le-a transmis ulterior forțelor de ordine.
Judecătorul a spus că din materialele cauzei rezultă că cineva a avut acces la datele sale pe 5 iulie. Postică crede că, acest dosar penal a urmărit scopul de a-l intimida și forța să părăsească sistemul judiciar. El a spus că a decis să transfere unele documente comisiei chiar în timpul interviului, deoarece se teme de o „scurgere” de date. Comisia a respins acuzațiile. Președintele comisiei, Hermann von Hebel, a declarat că scurgerea nu putea avea loc deoarece comisia a început să verifice datele sale pe 15 iulie, și nu pe 5.
Și apartament la preț redus, și teren de casă gratis
O altă parte a interviului a fost dedicată proprietăților imobiliare ale judecătorului. Mai exact, comisia a constatat că, în calitate de procuror (din 2005 până în 2008, a lucrat la Procuratura Generală, iar din 2008 până în 2011 - la Procuratura Buiucani), Postică a privatizat un apartament de serviciu, înregistrându-l pe numele soției și fiicei sale. Anterior, el s-a asigurat că primăria capitalei a schimbat statutul apartamentului, declarându-l proprietate de stat (un apartament de serviciu nu poate fi privatizat, dar unul de stat da).
De asemenea, Postică a depus cerere pentru achiziția unui apartament de 80 de metri pătrați la prețuri preferențiale. În plus, în 2010, Postică a primit gratuit un teren de la Primăria Durlești, pe care l-a vândut cu 8.000 de euro. Candidatul a spus că, depunând cererea pentru teren, nu știa că va fi aprobată și cealaltă cerere a sa de achiziție a apartamentului la preț redus. Banii obținuți din vânzarea terenului au fost investiți în apartament.
În timpul audierilor, comisia a constatat că, în 2020, Postică a cumpărat o casă în construcție la Durlești de la părinții soției sale. Comisia a stabilit că socrul și soacra judecătorului au cumpărat terenul în 2019 cu 200.000 de lei, deși din 2010 nu au mai avut venituri înregistrate în R. Moldova.
Postică a spus că tocmai episodul cu cumpărarea casei are legătură cu dosarul său penal. Judecătorul a arătat comisiei contractele de muncă ale socrului și soacrei sale, care au confirmă că aceștia erau angajați în Italia. El a spus că el și părinții soției sale intenționau să finiseze casa împreună. Cu toate acestea, soacra a început să aibă probleme grave de sănătate, iar ideea unei construcții comune a trebuit abandonată. Familia Postică le-a rambursat părinților banii investiți deja, iar judecătorul a spus că a luat un împrumut de 1,5 milioane de lei pentru a finaliza construcția casei.
Împrumuturi de la mama și firmele soției
O serie de întrebări ale comisiei s-au axat pe faptul că, în 2011, Postică a împrumutat 6.000 de euro de la mama sa. Conform calculelor comisiei, mama judecătorului avea venituri mult mai mici. Magistratul a spus că, în acea perioadă, mama sa și-a vândut apartamentul vechi și a încheiat un contract de investiții pentru a cumpăra un alt apartament. „Poate părea ridicol, dar pot să apelez în continuare la mama pentru ajutor financiar, mai ales că, după 9 septembrie [data percheziției în dosarul de îmbogățire ilicită], nu mai sunt plătit”, a spus Postică.
Dacă are de suferit activitatea profesională a soției, sunt gata să renunț și la concurs, și la serviciul public.Aureliu Postică
Comisia i-a adresat magistratului mai multe întrebări cu privire la veniturile soției sale vizate și de dosarul penal suspomenit. Comisia a estimat că, din 2018 până în 2021, veniturile soției indicate în declarațiile lui Postică au însumat 2, 864 milioane de lei. Dar datele Serviciului Fiscal obținute de comisie arată că aceste venituri au fost de numai ceva mia mult de un milion de lei.
Judecătorul consideră că discrepanțele puteau să apară din cauza faptului că în declarațiile sale a indicat ca venit al soției și veniturile societăților pe care aceasta le administrează. Potrivit lui Postică, a indicat veniturile brute, fără deducerea impozitelor. Când comisia i-a cerut să furnizeze informații suplimentare despre clienții companiilor soției sale, Postică a refuzat pe motiv că se teme de o scurgere.
„Dacă are de suferit activitatea profesională a soției, sunt gata să renunț nu numai acest concurs, sunt gata să renunț și la serviciul public”, a spus el.
La finalul audierilor, Postică a spus că, în cei 22 de ani de când e în sistemul de justiție, a văzut că, odată veniți la putere, politicienii încearcă să intervină în activitatea acestui sistem. El a subliniat că R. Moldova nu va avea o justiție puternică atâta timp cât au loc intervenții politice. Vorbind despre legea care a permis verificarea averilor și reputației judecătorilor de către comisia pre-vetting, Postică a spus că ar fi una „slabă”.
Consiliul Superior al Magistraturii este format din 12 membri. Șase membri sunt aleși în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor din rândul profesioniștilor din domeniul justiției și sunt confirmați în funcție de parlament. Pentru prima dată în istoria R. Moldova, toți candidații sunt supuși unui test de integritate, care este efectuat de comisia pre-vetting. De asemenea, comisia verifică dacă, în activitatea lor, candidații au respectat normele de etică profesională.
Până acum, comisia a audiat 22 de judecători. Cinci candidaturi au fost aprobate: Livia Mitrofan, Ioana Chironeț, Maria Frunze, Vasile Șchiopu și Sergiu Caraman. Cinci judecători au fost descalificați de comisia pre-vetting pe 4 ianuarie: Angela Bostan, Anatolie Țurcan, Vladislav Holban, Vitalie Stratan și Iurie Bejenaru. Cu toții au depus contestații la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). În cadrul unei ședințe din 23 ianuarie, CSJ urma să ia examineze plângerile lui Țurcan și Bostan, dar audierile au fost întrerupte, urmând să continue pe pe 30 ianuarie.
Pentru ziua de 24 ianuarie, sunt programate audieri în cazul plângerilor lui Holban, Stratan și Bejenaru. Tot pe 23 ianuarie, a devenit cunoscut faptul că alți doi candidați au fost respinși de comisia pre-vetting: Sergiu Osoianu și Ecaterina Buzu.
Recent, comisia pre-vetting a anunțat că a început să verifice și candidații din rândurile juriștilor (cunoscuți drept candidați ai societății civile). După ce își va anunța deciziile cu privire la toți candidații pentru CSM, comisia va trece la verificarea candidaților pentru Consiliul Superior al Procurorilor.
Europa Liberă va continua să monitorizeze procesul de preselecție a candidaților pentru organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.
