Cum o scrie întreaga presă rusă, Vladimir Putin s-a deplasat joi, 2 februarie, în orașul Volgograd [fostul Stalingrad], decorat cu steaguri și ultrasecurizat pentru această ocazie, pentru a participa la ceremoniile împlinirii a 80 de ani de la victoria sovietică împotriva trupelor naziste în timpul bătăliei de la Stalingrad, încheiate pe 2 februarie 1943.
O comemorare care a luat o turnură aparte dat fiind că, în urmă cu aproape un an, Rusia declanșa războiul din Ucraina. După ce a depus o jerbă de flori la picioarele giganticului memorial „Apelul Patriei”, Vladimir Putin a participat la o paradă militară.
Apoi, ca introducere la un concert, el a ținut un discurs scurt, dar tensionat, în cadrul căruia a evocat amintirea unei „lungi bătălii crâncene” care „a avut ca scop nu numai salvarea orașului, ci și supraviețuirea unei întregi țări martirizate, dar care nu se predă”.
Ocazia ideală de a-și relansa retorica obișnuită despre revenirea ideologiei naziste în Europa și de a amenința Occidentul. „În prezent, ideologia nazistă în haine contemporane reprezintă o amenințare directă pentru securitatea Rusiei”, a spus Putin la tribună, citat de cotidianul Moskovski Komsomoleț.
Rusia „este sigură că apără cauza cea bună”
“Pare incredibil, dar asta e realitatea: tancurile germane ne amenință iarăși, și ne pregătim din nou, pe pământ rusesc, să facem față succesorilor lui succesorilor lui Hitler, prin intermediul banderiștilor [admiratori ai naționalistului ucrainean Stepan Bandera (1909-1959), erou național pentru Kiev, dar unealtă a nazismului pentru Moscova]”.
Putin i-a menționat pe cei care trag Germania într-un nou conflict cu Rusia și care „contează pe victoria pe câmpul de luptă”: „Se pare că ei nu înțeleg că un război modern de astăzi împotriva noastră se va duce cu totul altfel decât în trecut. Noi nu trimitem tancuri la granițele lor, dar avem tot ce este necesar pentru a ne apăra”.
Putin a încheiat reafirmând că Rusia este „sigură de drepturile sale și de victorie”, că este „gata să meargă până la capăt pentru adevăr”, deoarece victoria „a fost întotdeauna în sângele acestui popor plurinațional”.
Cum o subliniază cotidianul ucrainean Vesti, festivitățile comemorării au început cu inaugurarea unui bust al lui Stalin. „Bătrânul Putin din buncărul său a dezgropat din nou cadavrul putred” al tiranul, scrie ironic Ihor Houlik, și „încearcă acum să vândă această veche „victorie” ca fiind a lui”, în timp ce „propaganda moscovită țipă spre întreaga lume” că agresiunea de azi are ca scop „apărarea vorbitorilor de limbă rusă” și „denazificarea fraților” ucraineni.
A obosit oare Occidentul de războiul din Ucraina?
La Londra, Financial Times scrie că invadarea Ucrainei de către Rusia a plasat industria de apărare a SUA pe picior de război, făcând-o să oferte tot acest sprijin militar masiv Kievului. Într-un interesant articol însoțit de grafice Financial Times cartografiază rețelele de aprovizionare cu două arme care au schimbat cursul războiului, cotidianul britanic al finanțelor testând și limitele tehnice ale producătorilor de arme.
Peste ocean, The Washington Post scrie că războiul din Ucraina, cel puțin din punctul de vedere al multor factori de decizie din capitalele occidentale, poate fi măsurat în livrările de arme. Răspunsul occidentalilor la atacul brutal declanșat de Rusia în februarie anul trecut a fost o întreagă paradă de arme și mașinării de. Război din oțel: proiectile Javelin, obuziere, drone, sisteme antiaeriene, HIMARS și, cel mai recent, tancuri de atac. La fiecare etapă, Kievul a cerut mai mult pentru a-i Boca și alunga pe rușii invadatori și, în aproape fiecare etapă, Occidentul a acceptat cererile ucrainene, deși poate nu cu rapiditatea pe care și-ar dori-o Ucraina.
Când a fost întrebat săptămâna trecută dacă va trimite avioane de luptă F-16, președintele Joe Biden a răspuns printr-un scurt “no,” în vreme ce oficialii britanici au comentat că “nu ar fi practic” să trimită asemenea avioane de luptă. Dar președintele francez Emmanuel Macron le-a spus reporterilor că, „prin definiție, nimic nu este exclus” în ceea ce privește livrarea de asemenea noi ajutoare ucrainenilor.
Un nou raport contestă această poziție, avertizând că asta ar pune Statele Unite pe calea către un conflict deschis cu Rusia, care ar putea escalada extrem de periculos. „Evitarea unui lung război: politica SUA și traiectoria conflictului Rusia-Ucraina” (Avoiding a long war: U.S. policy and the trajectory of the Russia-Ukraine conflict), publicat recent de influenta RAND Corporation, un think tank cu sediul la Washington, susține că cu cât războiul se prelungește, cu atât este mai probabil riscul unei escaladări care ar putea împinge Rusia într-un conflict direct cu NATO și ar putea determina Kremlinul să desfășoare arme nucleare pe câmpul de luptă. În loc să permită extinderea războiului, puterile occidentale ar trebui să facă mai mult pentru a împinge părțile în conflict spre discuții, conchide raportul.
Cât de grosolani sunt francezii (mai ales chelnerii)?
Am mai scris în această revistă a presei despre șocul cultural dintre turiștii americani și aroganții chelneri francezi. De astă dată, din nou, The Daily Telegraph reia analiza clișeului care constă în a spune că parizienii (așadar nu toți francezii), dar mai ales chelnerii din cafenele (garçons de café) au un mod de a se comporta care de multe ori li se pare străinilor, mai ales anglo-saxoni, că este de-a dreptul ostil, mai ales dacă turistul nu cunoaște o boabă de franceză și formulează comanda în engleză, limbă pe care chelnerii parizieni sunt aproape mândri că nu o vorbesc.
Același Daily Telegraph oferise deja în octombrie anul trecut turiștilor (în special anglo-saxoni) care merg în Franța un ghid de supraviețuire în mediul ostil al cafenelelor și al chelnerilor francezi. The Telegraph recunoștea însă că americanii pot fi niște clienți foarte dificili, comportându-se deseori în străinătate ca într-un teritoriu cucerit.
Si acum, cu onestitate jurnalistică, The Telegraph dă oarece dreptate chelnerilor francezi, atunci când vine vorba de turiștii americani. Americanii — în majoritate — nu înțeleg că profesia de ospătar este foarte apreciată și bine văzută în Franța, că face parte din patrimoniul cultural, iar chelnerii sunt văzuți ca fiind, oarecum, gardieni ai tradițiilor culinare.
