Administrația dorește ca instituția să aibă într-o mai mare măsură ca prioritate combaterea modificărilor de climă. Președintele Biden vrea în fruntea Băncii Mondiale o persoană care va extinde portofoliul de împrumuturi al Băncii pentru noi surse de energie, în țări în curs de dezvoltare.
În luna septembrie, Malpass, care fusese înainte de numire o oficialitate în administrația Trump a stârnit mânie când a părut să pună sub semnul întrebării cauzele încălzirii globale. Ulterior, el și-a cerut scuze, explicând că nu este om de știință. Administrația Biden a luat în considerare înlocuirea lui înainte de expirarea mandatului în Aprilie 2024. În cele din urmă a decis să nu o facă pentru a nu perturba acordul neoficial care permite Statelor Unite, cel mai mare contributor, să numească președintele Băncii Mondiale.
La doar câteva minute după ce Malpass și-a anunțat plecarea a venit un mesaj al ministrului de finanțe, Janet Yellen, de unde concluzia că se știa despre decizia lui. Pentru că zvonuri cu privire la plecarea președintelui Băncii Mondiale au circulat de-acum de un timp, Biden a avut timp să găsească pe cineva pentru această funcție, dorită la Washington. Singurul aspect cunoscut este că președintele dorește ca și atunci când și-a ales cabinetul să aibă diversitate, fie etnică, ori rasială ori de gen, când optează.
Ceea ce se știe însă este dorința administrației, despre care a vorbit de curând Yelen de a acționa în direcția rezolvării problemelor legate de schimbările de climă. Ori în afară de programul intern de 370 de miliarde de dolari, consilierii lui Biden sunt interesați de programe cu impact global. În condițiile în care Congresul, controlat parțial de republicani nu are apetit pentru cheltuieli suplimentare, Casă Albă plănuiește să conteze pe instituții internaționale pentru a sprijini tranziția la noi surse de energie, în țări în curs de dezvoltare.
