Cu câteva zile înainte ca Rusia să lanseze invazia în forță a Ucrainei în februarie 2022, Boris Livșiț a comandat un analizor de spectru de calitate militară de la o companie din Florida. Aparatul urma să fie livrat la o adresă din suburbia New Hampshire.
Livshits, care locuiește în Rusia, a comandat ani de zile tehnologie cu dublă utilizare (civilă și militară), în valoare totală de milioane de dolari, de la companii americane pentru a fi trimisă acasă prin intermediari și companii-fantomă cu sediul în SUA.
Potrivit documentelor juridice americane, schema elaborată era menită să mascheze destinatarul final al produselor supuse sancțiunilor: complexul militar-industrial rusesc.
Analizorul de spectru - care măsoară semnalele electronice și poate fi utilizat pe câmpul de luptă sau pentru operațiuni de contrasupraveghere - a fost reambalat de Aleksei Braiman la reședința sa din New Hampshire și, apoi, expediat la un punct de preluare din Germania, utilizat de serviciile secrete rusești, pentru a fi livrat în Rusia.
Statele Unite au destructurat rețeaua condusă de Rusia la sfârșitul anului trecut, arestându-l pe Braiman și pe un alt cetățean american pentru că l-ar fi ajutat pe Livșiț să exporte produse controlate către entități sancționate. Poliția estoniană a arestat o a treia persoană - suspectul Vadim Konoșcenok, ofițer al Serviciului Federal de Securitate rus (FSB) - la cererea Statelor Unite, în timp ce încerca să treacă ilegal produsele controlate peste graniță în Rusia. Alți patru ruși, inclusiv Livșiț, au fost acuzați de conspirație pentru încălcarea sancțiunilor, fraudă electronică și spălare de bani, dar nu sunt încă reținuți.
Stratagema aceasta este una dintre multele (sute, după unele estimări) puse la cale de ruși pentru a ocoli durele sancțiuni financiare occidentale și controalele la export impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, în februarie 2022.
Statele Unite și Europa au impus peste 11 mii de ordine de restricție pentru persoane, companii rusești, inclusiv exportul de microprocesoare, produse și tehnologie către Rusia, pentru a-i submina economia și capacitatea de a purta un război.
Cu toate acestea, Rusia a rezistat tsunami-ului de restricții financiare și de export occidentale mai bine decât se aștepta inițial, ajutată de mai mulți factori, printre care prețurile ridicate la energie, reorientarea economiei către Asia, creșterea cheltuielilor guvernamentale și eludarea sancțiunilor.
Acum, pe măsură ce războiul și procesul de sancțiuni intră în al doilea an, Statele Unite și aliații săi se concentrează pe consolidarea aplicării sancțiunilor și pe eliminarea lacunelor legislative și decizionale în încercarea de a slăbi și mai mult economia și mașina de război a Rusiei.
„Respectarea sancțiunilor, în cea mai mare parte, a fost destul de rezonabilă”, a declarat pentru RFE/RL Brian O'Toole, un fost consilier senior la Departamentul Trezoreriei, care este acum analist la think tank-ul Atlantic Council. „Singurul domeniu în care se înregistrează probleme, inclusiv pentru SUA, sunt controalele la export și cred că pe acelea se concentrează foarte mult."
Economia Rusiei s-a contractat anul trecut cu 2,1%, potrivit serviciului guvernamental de statistică Rosstat, evitând așadar previziunile apocaliptice că va scădea cu 10 până la 15%, după cum prognozau mulți economiști, în zilele care au urmat primei runde de sancțiuni occidentale.
Acestea fiind spuse, unii economiști se întreabă dacă nu cumva Rosstat manipulează datele, președintele Vladimir Putin încearcând să prezinte o imagine triumfalistă a rezistenței Rusiei în fața sancțiunilor. Guvernul său a blocat publicarea unor statistici, ceea ce face mai dificilă evaluarea performanțelor economiei.
„Rusia a făcut din statistici un instrument în războiul său de dezinformare”, scria luna trecută Agathe Demarais, director de previziuni globale la Economist Intelligence Unit și autoare a unei cărți despre efectele sancțiunilor economice, într-o analiză publicată în Foreign Policy.
În plus, experții spun că starea economiei rusești este mai rea decât indică datele Rosstat, subliniind că performanța mai bună a fost determinată de cheltuielile militare care nu contribuie prea mult la îmbunătățirea nivelului de trai. Rușii și-au redus cheltuielile anul trecut în cel mai rapid ritm din 2015 încoace, deoarece războiul și-a pus amprenta asupra încrederii consumatorilor.
Cu toate acestea, guvernele occidentale caută noi modalități de a impune o respectare și mai strictă a sancțiunilor.
Semnale de alarmă
Statele Unite și aliații săi adoptă o abordare pe două direcții pentru a restrânge posibilitățile de evitare a sancțiunilor: ajută companiile naționale să identifice actorii nepotriviți și, în același timp, determină țările-terțe să ia măsuri împotriva contrabandei și a spălării de bani.
În primul lor efort colectiv pentru a aborda această problemă, departamentele de justiție, trezorerie și comerț au emis, pe 2 martie, o directivă comună către companiile americane, în care le sfătuiau cum să evite schemele de rețea precum cea despre care se presupune că era condusă de Livșiț.
„Instrumentele noastre economice constrâng într-atât de mult Rusia încât Kremlinul a însărcinat serviciile sale de informații să găsească modalități de a ocoli sancțiunile internaționale și controalele la export", a declarat Andrea Gacki, director al Biroului de control al activelor străine (OFAC) din cadrul Trezoreriei, adăugând că sectorul privat este „un partener esențial” în această luptă.
Directiva comună a evidențiat mai multe „semnale de alarmă” care ar putea indica că un client încearcă să eludeze sancțiunile, cum ar fi utilizarea unei adrese IP care nu corespunde cu adresa raportată de client; efectuarea unor modificări de ultim moment la instrucțiunile de expediere contrare istoricului clientului sau practicilor comerciale; plata unui produs prin intermediul unei țări terțe sau al unui agent economic care nu figurează în acorduri; utilizarea unui cont de e-mail personal la comandă; sau lipsa unui site de internet al companiei.
O'Toole a declarat că poate dura o perioadă de timp până când echipele de conformitate din cadrul companiilor americane observă noi modele de evaziune cu care nu s-au confruntat anterior.
Este posibil ca Livșiț să-și fi trădat din greșeală rețeaua autorităților americane de aplicare a legii atunci când, într-un e-mail trimis în aprilie companiei de electronice din Florida pentru a se plânge de calibrarea analizorului de spectru, a menționat că se afla în Rusia.
Ca răspuns, un angajat al firmei americane i-a spus lui Livșiț că, din cauza sancțiunilor, „am fost avertizat cu fermitate să nu mai vorbesc cu dumneavoastră și să nu mai am nicio relație cu asociații dumneavoastră din SUA", se arată în rechizitoriul Departamentului de Justiție. Nu este clar dacă firma din Florida a fost prima care a contactat forțele de ordine americane în legătură cu Livșiț. Opt luni mai târziu, asociații lui Livșiț din SUA au fost arestați.
Scuturați de mărunțiș
Între timp, oficialii americani se întâlnesc cu omologii lor din țările ale căror companii sau sectoare financiare ajută Rusia să eludeze restricțiile occidentale.
Statele Unite au avertizat că firmele străine ar putea pierde accesul la piețele occidentale dacă fac afaceri cu entități rusești supuse sancțiunilor americane.
Secretarul de stat american Antony Blinken a călătorit săptămâna trecută în Kazahstan și Uzbekistan pentru a discuta o serie de probleme, inclusiv aplicarea sancțiunilor. Fostele state sovietice, alături de Turcia și China, au fost canale-cheie pentru bunuri interzise către Rusia și pentru tranzacții financiare care eludează sancțiunile.
„Urmărim foarte îndeaproape respectarea sancțiunilor”, a declarat Blinken la o conferință de presă din 28 februarie cu omologul său kazah, ca răspuns la o întrebare despre posibilele sancțiuni împotriva companiilor kazahe care încalcă sancțiunile.
Cu câteva săptămâni mai devreme, Brian Nelson, cel mai înalt responsabil cu sancțiunile din cadrul Departamentului Trezoreriei, a călătorit în Turcia și în Orientul Mijlociu pentru a transmite mesaje similare.
Vânzările de smartphone-uri, bunuri electrocasnice și alte tehnologii de producție occidentală către vecinii Rusiei au crescut în ultimul an, într-unul dintre cele mai clare semne ale modului în care Moscova eludează restricțiile. Bunurile sunt apoi exportate în Rusia, unde sunt uneori dezmembrate pentru a le scoate cipurile folosite apoi în industria militară.
Luna trecută, Departamentul Comerțului a înăsprit controalele la export pentru a restrânge posibilitatea utilizării unui asemenea subterfugiu.
Directiva celor trei departamente americane a nominalizat fostele state sovietice Armenia și Uzbekistan ca fiind două destinații folosite de Rusia pentru a importa ilegal bunuri restricționate.
Kazahstanul și Kârgâzstanul sunt, de asemenea, țări-cheie de tranzit, spun experții. Armenia, Kazahstan și Kârgâzstan sunt membre ale Uniunii Economice Eurasiatice (UEE) condusă de Rusia, comunitate care încurajează circulația mai liberă a mărfurilor între aceste țări.
În timpul conferinței de presă comune cu Blinken, ministrul kazah de externe Muhtar Tileuberdi a declarat că lipsa unei frontiere vamale cu Rusia face „foarte dificilă gestionarea” aplicării sancțiunilor.
Într-un exemplu recent, PKK Milandr, o companie rusă de microelectronică supusă sancțiunilor, companie care face parte din complexul militar-industrial al țării, a folosit firme cu sediul în Armenia și Elveția pentru a comanda și a plăti microcipuri integrate străine, au afirmat Statele Unite.
În noiembrie, Statele Unite au sancționat firmele armene și elvețiene și pe directorii acestora.
Tatiana Orlova, economist la Oxford Economics, cu sediul în Marea Britanie, a declarat că Occidentului îi va fi dificil să reducă nivelul de evaziune și a avertizat că respectarea normelor ar putea slăbi cu timpul.
Dacă Occidentul închide o schemă rusească într-o țară, va apărea alta în altă parte, a spus ea. „La un moment dat, ar putea deveni un joc de-a v-ați ascunselea", a declarat Orlova pentru RFE/RL. Vecinii Rusiei ar putea, de asemenea, să se opună adoptării unor măsuri drastice împotriva contrabandei din cauza beneficiilor economice, a spus ea.
Perspective sumbre
Cu toate acestea, Orlova și-a retrogradat prognoza de creștere economică pe termen lung a Rusiei de la 1,6% la 0,8% - 1,0%, din cauza sancțiunilor și a controalelor la export.
Ea se așteaptă ca economia Rusiei să se contracte cu 0,4% în acest an, deși acest lucru depinde de evoluția războiului.
Între timp, Demarais a scris în editorialul său că este puțin probabil ca Rusia să achiziționeze prin comerț ilicit componentele de înaltă tehnologie de care are nevoie.
Ea estimează că va fi nevoie de aproximativ cinci ani pentru ca economia Rusiei să revină la nivelul din 2021, deoarece sancțiunile occidentale se adaugă altor impedimente cum ar fi deteriorarea demografică a Rusiei și productivitatea scăzută cronică a lucrătorilor.
„Sancțiunile lasă urme, iar lucrurile nu se vor îmbunătăți pentru Rusia prea curând”, scrie ea.
