Președintele sârb Aleksandar Vučić a declarat că nu va exista o recunoaștere „nici de fapt, nici de drept” a provinciei vecine Kosovo sub conducerea sa. El a promis că „nu el va fi cel care va semna” independența fostei provincii cu majoritate etnică albaneză.
Declarațiile par să indice un impas diplomatic, după ce Vučić și premierul kosovar, Albin Kurti, au admis la Bruxelles, pe 27 februarie, că sunt dispuși să continue punerea în aplicare a unei foi de parcurs pentru normalizare, cunoscută sub numele de „Planul franco-german”.
„Nu voi fi eu acela care va semna independența Kosovo”, a declarat Vučić pe 11 martie, potrivit agenției locale de presă Beta, adăugând că i-ar fi „rușine să înșele Serbia”. „Nici vorbă de capitulare, nu vom recunoaște nici independența de facto, nici de jure a Kosovo, dar vrem pace cu albanezii, vrem relații decente", a spus Vučić în Vranje, în sudul Serbiei.
Președintele sârb a vorbit din nou despre faptul că autoritățile kosovare trebuie să creeze posibilitatea organizării unei asociații a municipalităților de etnie sârbă care să ofere un forum de dialog cu minoritatea sârbă din țară, așa cum s-au angajat autoritățile de la Priștina într-un acord vechi de un deceniu, mediat, de asemenea, de Uniunea Europeană.
Vučić a sugerat că înființarea asociației „probabil că va fi îndeplinită”.
Cu toate acestea, Priștina a tras de timp pentru a pune bazele legale ale organizației, Kurti sugerând că o soluție bazată pe criterii etno-naționale „nu este posibilă”.
De asemenea, pe 9 martie, Vučić a pus sub semnul întrebării disponibilitatea Belgradului de a deschide calea admiterii kosovare în cadrul Națiunilor Unite sau a recunoașterii Kosovo.
Peste 100 de țări din întreaga lume au recunoscut declarația de suveranitate a Kosovo din 2008, care a urmat unui crâncen război de independență, declanșat după destrămarea Iugoslaviei. Independența Kosovo nu a fost recunoscută de Serbia, Rusia și de câteva state UE.
Șeful biroului de legătură al Kosovo în Serbia, Jetish Jașari, a afirmat că acordul la care s-a ajuns la sfârșitul lunii februarie reprezintă un punct de cotitură pe drumul lung al negocierilor.
„Este extrem de important ca punerea în aplicare a propunerii să înceapă fără întârziere și cu bună credință", a declarat Jașari pentru Serviciul Balcanic al RFE/RL.
Serbia și Kosovo au deschis birouri de legătură, fiecare în capitala celeilalte țări, după așa-numitul Acord de la Bruxelles din 2013. Aceste birouri sunt destinate să faciliteze normalizarea, dar nu au relații diplomatice oficiale.
Reprezentantul Uniunii Europene pentru dialog, Miroslav Lajcak, este așteptat la Belgrad pe 13 martie.
Vučić și Kurti urmează să se întâlnească la Ohrid, în Macedonia de Nord, la 18 martie.
