Pașinian a declarat într-o conferință de presă la Erevan, pe 14 martie, că schimbul de propuneri de pace în curs de desfășurare între Armenia și Azerbaidjan arată un oarecare progres în discuțiile de pace Erevan-Baku, dar, spune el: „Cu cât avansăm mai mult, cu atât ne confruntăm cu mai multe probleme fundamentale”.
„Azerbaidjanul încearcă să emită pretenții și intenții teritoriale față de Armenia, ceea ce reprezintă o linie roșie peste care nu vom trece”, a declarat Pașinian, subliniind că posibilitatea unei escaladări militare de-a lungul graniței armeano-azerbaidjene și în regiunea separatistă Nagorno-Karabah este foarte mare.
„Aplicarea viitorului acord de pace trebuie să fie garantată. Propunerile care pot rezolva problema sunt posibile”, a adăugat Pașinian. El a precizat că, în timpul recentelor discuții cu președintele rus Vladimir Putin, a subliniat că „există probleme” în regiunea din Nagorno-Karabah care se află sub controlul forțelor de menținere a păcii rusești.
Nagorno-Karabah
Nagorno-Karabah și șapte raioane adiacente din Azerbaidjan au fost cucerite de separatiștii sprijiniți de Armenia în cursul războiului din 1988 – 1994, primul conflict separatist din fostul spațiu sovietic. Cel puțin 30 de mii de persoane au murit și sute de mii de persoane au fost obligate să se refugieze.
Rusia a mediat un acord de încetare a luptelor în 1994 (ulterior s-a implicat inclusiv cu trupe militare de menținere a păcii, dislocate în zonă). De atunci, regiunea separatistă este controlată de forțele etnicilor armeni, dar Azerbaidjanul susține că în regiune se află și forțe armene.
Proclamația de independență a regiunii nu este recunoscută internațional.
Forțele de menținere a păcii au fost desfășurate în regiunea revendicată de cele două țări după ce trupele trimise de Baku, în urma unui război din 2020, au recâștigat controlul asupra unei mari părți din regiunea separatistă și a șapte districte din jurul acesteia care s-au aflat sub controlul etnicilor armeni timp de trei decenii.
Conferința de presă a lui Pașinian a avut loc la opt zile după cele mai recente ciocniri sângeroase dintre separatiștii din Nagorno-Karabah și trupele azere. S-au înregistrat victime de ambele părți.
Vorbind despre decizia Erevanului de săptămâna trecută de a nu candida la postul de secretar general adjunct al Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) condusă de Rusia, în care se mai află și Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan și Tadjikistan, Pașinian a declarat că Armenia continuă să colaboreze cu acest grup.
Armenia și-a exprimat nemulțumirea față de lipsa de voință a OTSC de a interveni în ceea ce Erevanul susține că au fost mai multe incursiuni azere pe teritoriul armean din mai 2021.
Azerbaidjanul neagă afirmațiile, menționând că frontiera dintre cele două națiuni din Caucazul de Sud nu este clar delimitată și marcată pe o lungime de aproape 500 de kilometri.
Pașinian a declarat că nu Armenia este pe punctul de a ieși din OTSC, ci, OTSC este „pe punctul de a părăsi Armenia, cu sau fără voia ei”.
