În politica externă, președintele Xi Jingping are mize pe termen lung, și acest principiu se aplică și în cazul Rusiei, apreciază jurnalistul RFE/RL Reid Standish, autorul blogului „China în Eurasia”.
Președintele Xi a transmis un mesaj foarte puternic cu vizita oficială de trei zile la Moscova (20-22 martie 2023), scrie Standish, un mesaj adresat lumii întregi că Beijing-ul își va aprofunda relațiile cu Rusia în pofida invaziei ruse din Ucraina, a distrugerilor provocate acolo de război, a șantajului nuclear practicat de Kremlin sau a mandatului de arest emis de Curtea Penală Internațională împotriva președintelui rus Vladimir Putin, acuzat de crime de război pentru deportarea copiilor din Ucraina în Federația rusă.
În acest moment, China consideră că este în interesul său să-și apropie cât mai mult Rusia, pentru că vede în ea un aliat într-o confruntare tensionată și de lungă durată cu un adversar comun: Statele Unite.
Simbolism, fără multe rezultate concrete
Summit-ul de la Moscova a avut mai degrabă simbolism decât substanță, apreciază jurnalistul RFE/RL, deși s-au semnat o serie de acorduri bilaterale iar în declarația comună se vorbește și despre proiecte concrete de viitor, cum ar fi noul gazoduct Power of Siberia 2 către China.
Un proiect-cheie pentru Rusia, care are nevoie să-și redirecționeze exporturile de gaze, după ce a pierdut mare parte din piața Uniunii Europene.
În comentariile publice din 21 martie, Putin a discutat despre conductă ca și cum s-ar fi ajuns la un acord cu partea chineză, spunând că „practic toți parametrii acelui acord au fost finalizați”. În timpul declarațiilor din acea zi cu Xi, Putin a adăugat că Mongolia, țară de tranziție, a semnat Power of Siberia 2.
Rusia, a mai spus Putin, a promis că va furniza Chinei cel puțin 98 de miliarde de metri cubi de gaze naturale în acest an. Este un volum realizabil numai dacă noua conductă va deveni realitate, numai că președintele chinez s-a abținut să confirme în public acest proiect.
În declarația comună a vizitei se menționează numai că atât China, cât și Rusia vor „depune eforturi pentru a avansa lucrările privind fezabilitatea” construirii noului gazoduct.
Un parteneriat dominat de China
Una dintre concluziile vizitei este că balanța de putere, care se înclina și în trecut mai mult în favoarea Chinei, este acum definitiv în favoarea ei, în raport cu Rusia.
Raportul de forțe între economiile Rusiei și Chinei este de 1 la 10, iar dependența Rusiei de China continuă să crească în toate domeniile, nu numai comercial. Yuanul, moneda chineză va deveni principala monedă străină a Rusiei, iar Rusia are nevoie de noi clienți pentru energia sa, ceea ce oferă Chinei o pârghie majoră.
Ce efect va avea „investiția pe termen lung a lui Xi în Putin” asupra războiului din Ucraina?
Ucraina și „neutralitatea pro-Rusia”
Până acum, China a fost reticentă să sprijine Rusia pe câmpul de luptă, deși crește constant exportul de bunuri chinezești cu dublă utilizare, civilă și militară, cum ar fi dronele sau componente de înaltă tehnologie.
Există, de asemenea, informații concrete – bazate pe date comerciale - că firme chinezești private au vândut în Rusia veste de antiglonț și puști de calibru mic.
Potrivit lui Dennis Wilder, un fost director pentru China în Consiliul de Securitate Națională al Statelor Unite, China ar putea trimite în secret și obuze de artilerie. Dispune de stocuri mari, este vecină cu Rusia dar ar putea trimite obuzele și prin terțe părți.
Mai mult, el a adăugat că „este ușor să îndepărtezi marcajele fabricii de pe înveliș și să le înlocuiești cu ale unei alte țări și ar fi foarte greu pentru [Statele Unite] să demonstreze că chinezii au făcut așa ceva”.
O formă mai oficializată de sprijin militar direct pentru Rusia ar putea duce la o escaladare a luptelor pe frontul din Ucraina și ar putea provoca Statele Unite și UE, doi mari parteneri economici ai Chinei, să răspundă cu sancțiuni.
Având în vedere problemele economice interne ale Chinei, se pare că Beijing-ul nu își poate permite acest risc.
