Odată cu scumpirea gazului în iarna care tocmai s-a încheiat, energia verde nu mai pare un moft sau un lux, ci o necesitate. Dacă în trecut, instalarea cazanelor care ard biomasă (adică lemne, vreascuri, peleți sau bricheți), a panourilor fotovoltaice și colectoarelor solare costau mult mai mult decât gazul rusesc, astăzi, diferența de preț dintre energia durabilă și cea tradițională nu mai este la fel de mare, iar investițiile se recuperează mult mai repede.
Parte din strategia aplicată de guvernul Republicii Moldova, pentru a scăpa de șantajul Kremlinului, este să diversifice sursele de gaz. Dar aceasta ar însemna să depindem în continuare de importuri de energie. Ar putea Republica Moldova să producă propria energie? Ar putea autoritățile locale ale Republicii Moldova să ia exemplul orașului ucrainean Dubno, cu 40 000 de locuitori, care a înlocuit gazul cu biomasă? Care sunt cele mai potrivite surse de energie durabilă pentru clima și resursele noastre?
Proiectul special Să fie lumină e despre cum putem produce energie mai ieftină, la noi acasă.
Cea mai potrivită soluție pentru tine și localitatea ta
Nu există o singură soluție potrivită pentru toți. Dar vestea bună e că poți întreprinde niște pași simpli pentru a afla care sunt soluțiile potrivite pentru tine.
Înainte de toate, e important să-ți eficientizezi consumul tău de energie.
Dacă abia începi o construcție, nu uita de izolare. Zece-cincisprezece centimetri de termoizolant îți vor economisi zeci, poate sute de mii de lei pe termen lung și îți vor aduce și confort termic în casă. În medie, datorită izolării, vei consuma cu 50% mai puțină căldură.
Dacă locuiești în același spațiu de mai mult timp, după specialistul în energie durabilă Eugen Camenșcic, primul pas este să îți analizezi, într-un tabel, consumul pentru ultimii trei ani: ce cheltuieli ai avut la electricitate, la căldură, la apă caldă, la gaz sau cât ai dat pe lemne.
Dacă locuiești la bloc, o investiție medie, esențială pentru a-ți reduce consumul de energie, este punctul termic individual. Acesta măsoară temperatura aerului pentru a regla volumul de energie termică venită din rețea. Printr-un punct termic individual, care costă în jur de 25 000 de euro, un bloc poate economisi până la 20-30% din cheltuielile pentru căldură. În blocurile vechi, cu un sistem vertical de încălzire, de obicei, se poate instala un punct termic individual, care e reglat automat, dar poate genera economii dacă este monitorizat, pentru a negocia o temperatură medie, care să le convină și celor din apartamentele de la primele etaje, dar și celor de la ultimele etaje. În blocurile noi, cu sistem orizontal de încălzire, se poate instala un punct termic individual în fiecare apartament, astfel încât temperatura nu mai trebuie negociată cu vecinii, ci poate fi ajustată exclusiv în baza preferințelor tale; astfel, poți economisi între 30 și 50% energie.
Odată analizat consumul, colectoarele solare, care transformă energia solară în energie termică, sunt o soluție pentru a-i asigura cu apă caldă menajeră și pe cei care locuiesc la bloc, nu doar pe cei care stau în case. Dacă o parte considerabilă din consumul tău o constituie electricitatea, panourile fotovoltaice — care transformă energia solară în energie electrică — ar putea fi și ele o soluție potrivită pentru tine.
Familia Mocan a găzduit 48 de refugiați ucraineni în ultimul an. Problema lor principală ca gazdă a fost lipsa apei calde. Un colector solar, care încălzește apa menajeră de la soare, i-a ajutat să depășească dificultatea.
În timp ce panourile fotovoltaice necesare unei gospodării costă între 3 000 și 5 000 de euro, colectoarele solare sunt mult mai ieftine, ajungând la prețuri între 5 000 și 15 000 de lei. De asemenea, din placă, sticlă, material izolant, țevi și tablă zincată, îți poți confecționa un colector solar chiar tu, conform unui ghid realizat de organizația Renașterea Rurală.
În cazul panourilor fotovoltaice, va trebui să obții avize de la furnizorii de energie și să livrezi apoi energie în rețea — având plăcerea de a primi facturi zero la energie electrică, în cazul în care, anual, vei livra cel puțin la fel de multă energie cât vei consuma. În cazul colectoarelor solare, nu ai nevoie de permisiuni, cu excepția unui certificat de urbanism dacă locuiești în oraș, iar de apă caldă te vei putea folosi fără a apela la un furnizor de energie.
Fotograful Dinu Bubulici și-a propus să își construiască o casă eficientă energetic. Acesta și-a izolat bine casa și a achiziționat panouri fotovoltaice. În plus, Dinu și-a mai pus și creativitatea în mișcare, inventând un sistem de încălzire a podelii... dintr-un aparat de aer condiționat.
Poate Moldova fi o țară agrară care produce nu doar hrană, ci și plante energetice?
Dacă, la fel ca aproximativ 60% dintre moldoveni, te încălzești iarna cu lemne, poți să-ți reduci consumul investind într-un cazan în loc de o sobă. În timp ce sobele au o eficiență de 30%, cazanele au o eficiență de 70%-85%. Astfel, poți economisi până la 50% din lemnul necesar pentru sezonul rece.
De asemenea, poți înlocui lemnele cu vreascuri din livezi sau chiar peleți sau bricheți produși din coji de nuci sau de floarea soarelui, precum și din alte resturi materiale. Toate aceste materiale se numesc biomasă.
Maria Josan folosea înainte o sobă pentru a crește plante timp de câteva săptămâni înainte de 8 martie. Dar acest an a fost diferit. Antreprenoarea și-a înmulțit plantele pe parcursul întregului sezon rece. Totul datorită unui cazan pe biomasă, unde doamna Maria arde lemn și vreascuri tocate din livezile din împrejurimile satului.
Biomasa poate încălzi nu doar gospodării casnice, ci și localități întregi, prin intermediul sistemelor centrale de încălzire.
„Fiecare sat trebuie să își cultive propria pădure de biomasă”, susține Julian Groger, fondatorul organizației EcoVisio.
Folosind mai multe feluri de biomasă în loc de lemn, putem să ne păstrăm pădurile. La momentul actual, deși spunem că Moldova este o țară agrară, aproape toată producția agricolă este destinată pentru hrana oamenilor sau animalelor. Dar noi am putea să ne extindem producția de plante energetice pentru a ne salva astfel pădurile. Plante energetice pe care le putem crește și folosi pe foc în Moldova sunt salcia, plopul, paulownia sau miscanthus (cunoscut și drept iarba elefantului).
Aceasta e folosită deja pentru a încălzi Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor din sectorul Botanica, din Chișinău.
În afară de biomasă, după Secretara de Stat Carolina Novac, Ministerul Energiei a demarat discuții cu Ministerul Agriculturii pentru a încuraja agricultorii să producă biogaz care să genereze electricitate. Dacă biomasa este solidă, atunci biogazul este gaz produs din fermentarea materiei organice.
În Republica Moldova, biogazul din bălegar asigură deja cu energie electrică, printre alții, fabrica Latesse din Bulboaca, compania Garma Grup din Hâncești — unde atât resturile de la ferma de bovine, cât și de la fabricile de alcool, sunt transformate în energie electrică. Tot din bălegar se încălzește și bucătăria Mănăstirii Zăbriceni. Fabrica Sudzuker transformă deșeurile din sfecla de zahăr în biomasă și apoi biogaz.
Avantajul biogazului și a biomasei față de energia solară sau eoliană este că știi exact câtă energie poți produce, depinzând mult mai puțin de vreme.
Toți avem un loc sub soare?
Două treimi din an, Moldova este însorită, așadar, una dintre cele mai potrivite surse de energie regenerabilă este soarele, susțin experții. Însă aici e nevoie să distingem între soluții cu investiții foarte mari care centralizează energia în câteva mâini, cum sunt parcurile fotovoltaice, și soluții cu investiții mult mai mici, cum sunt colectoarele solare sau panourile fotovoltaice. Acestea descentralizează energia, transformând o mai mare parte a populației din simpli consumatori de energie în producători de energie.
În toamnă, autoritățile vor demara prima licitație pentru investitorii în energie regenerabilă, de capacitate mare — adică mori de vânt care să producă 105MW și parcuri fotovoltaice care să genereze 65MW, ceea ce constituie în jur de un sfert din consumul de energie electrică al Republicii Moldova. Contractele cu acești investitori vor fi la un preț fix pentru 15 ani.
Dar decizia nu a fost văzută cu ochi buni de unii experți. „De ce să achităm pentru faptul că cineva o să vină aici și o să facă bani din parcuri fotovoltaice?”, susține specialistul în energie durabilă Eugen Camenșcic. „Prioritatea trebuie să fie energia fotovoltaică descentralizată, pe fiecare acoperiș și pentru fiecare casă."
După ani în care au folosit lanterna sau lumânarea, în 2020, familia Spinei și-a instalat un sistem fotovoltaic la stâna de la marginea satului Teleneuți. Costurile de circa 4000 de dolari au fost acoperite de un grant din partea Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare și a Ambasadei Suediei.
În aceeași cheie, Julian Groger de la EcoVisio spune că Moldova trebuie să evite greșelile Germaniei sale natale. „În Germania, în anii 90, au fost încurajați marii investitori să producă energie solară în loc să fie încurajate comunitățile să se unească și să își producă propria energie. Astfel, am ajuns să plătim prețuri mari atât pentru energie tradițională, cât și pentru energie regenerabilă. Moldova poate învăța din experiența Germaniei, iar energia solară să fie accesibilă la prețuri mici pentru o mai mare parte din populație."
Vântul
În afară de energie solară, și energia eoliană e o soluție pentru Moldova. Însă investițiile în energie eoliană sunt mult mai mari. „Energia eoliană însă poate deveni accesibilă dacă se unesc comunități care să creeze cooperative care să cumpere mori de vânt second-hand, la prețuri mai accesibile”, spune Julian Groger. „Atunci și sunetul morilor ar putea fi mai plăcut pentru comunitățile din apropiere: ar fi sunetul banilor economisiți pe energie."
Cum încurajăm eficiența energetică și utilizarea și producția energiei verzi?
Un impediment cu care se confruntă producătorii de energie eoliană în Republica Moldova este prețul foarte mic la care furnizorii de energie achiziționează energia eoliană, față de prețul energiei electrice.
Autoritățile susțin că problema rezidă în faptul că producătorii sunt mici și au semnat contracte directe cu furnizorii de energie, pe termen scurt, fără a apela la instrumente de susținere din partea statului.
O altă problemă este că rețeaua electrică învechită a Republicii Moldova nu poate face față la mai mult de 20% de energie solară și eoliană. Secretara de stat pe energie durabilă, Carolina Novac, spune că investirea în infrastructură este una dintre prioritățile guvernului. „Nu poți să te gândești la energie regenerabilă fără să dezvolți infrastructura de energie electrică a țării. Ele sunt interconectate.” O soluție ar fi crearea unor capacități de stocare a energiei solare.
Dincolo de producători, ce instrumente pot folosi autoritățile statului pentru a încuraja eficiența energetică și energia verde? Eugen Camenșcic este promotorul instrumentelor financiare. „Dacă statul ar crea un mecanism prin care, de exemplu, să reducă dobânda și să crească durata de achitare a creditului pentru cazane sau panouri fotovoltaice, multe familii vor lua credite. Casa verde ar putea fi o replică a programului de creditare Prima casă."
Carolina Novac, însă, susține că, în viziunea sa, statul trebuie să subsidieze programe de eficiență energetică și nu de achiziționare a panourilor fotovoltaice, colectoarelor solare sau alte surse de energie alternativă — care au devenit mult mai competitive pe piața Republicii Moldova.
„Sunt foarte mândră de capacitatea de reacție a moldovenilor, de la modul în care au fost primiți refugiații la modul de a reacționa la crizele energetice. Ce-am văzut noi în 2021 versus 2022? Capacitățile de energie alternativă instalate în gospodării au crescut cu 300%," spune oficiala. „Iar în primele două luni ale anului 2023, capacitățile de energie solară instalate au crescut cu 50% față de 2022. Asta e pentru că moldovenii înțeleg că, odată ce prețurile la gaz s-au ridicat, aceștia pot să își recupereze investiția mult mai rapid, în doar câțiva ani. Deci, la momentul de față, oamenii nu au nevoie de subvenții din partea statului pentru surse de energie verde. Dar noi vom oferi subvenții pentru eficiență energetică, pentru a cheltui mai puțin gaz și electricitate.”
În aceeași direcție, Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a anunțat că autoritățile vor demara un program similar cu programul Rabla pentru Electrocasnice, din România, conform căruia să poți schimba echipamente care consumă multă energie pe echipamente mai eficiente.
De asemenea, acesta planifică programe de eficiență energetică pentru blocurile deținute de stat și pentru instituții publice, care urmează să fie implementate de Agenția pentru Eficiență Energetică. În baza unui grant de 15 milioane din partea Uniunii Europene și a unui împrumut de 70 de milioane de euro acordat de Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și de Banca Europeană pentru Investiții, urmează a fi eficientizate 139 de clădiri, printre care, în programul pilot, e vorba de 10 instituții medicale.
În satul Feștelița, instituțiile publice primesc facturi zero la energie. Astfel, autoritățile locale au reușit să economisească peste un milion de lei, pe care l-au redirecționat pentru a menține sistemul de iluminat public.
De ce au eșuat unele inițiative ce țin de energie verde în Republica Moldova?
Multe surse de energie durabilă au fost instalate în școli, grădinițe sau în alte instituții publice din Moldova prin granturi. Însă într-un audit realizat de Vladimir Ursu, fondatorul ONG-ului Renașterea Rurală, în unele instituții, colectoarele solare au fost uitate imediat după instalare.
O problemă ține de instructajul neadecvat despre cum funcționează tehnologiile. „Într-un caz, doar paznicul fusese instruit cum funcționează colectorul solar și acesta și-a dat demisia după două săptămâni și nu a mai transmis informația mai departe,” spune Vladimir Ursu.
O altă problemă ar fi că nu își asumă responsabilitatea și costurile de mentenanță nici donatorii, și nici autoritățile locale sau instituțiile publice. „La o grădiniță, se defectase colectorul și în loc să cheme un specialist să îl repare, conducerea instituției a încurajat părinții să pună mână de la mână pentru a cumpăra un boiler de gaz,” a mai adăugat specialistul.
„Oamenii noștri sunt gata să investească în boilere de gaz, cheltuind, pe termen lung, mult mai mulți bani pe consum, și nu în instalarea sau mentenanța colectoarelor solare, de exemplu, care îi pot ajuta să se bucure de apă caldă gratis.”
Aceeași gândire se observă și la scară mai largă. „Autoritățile noastre investesc propriii bani în noi stații de gaz, în loc să investească în noi centrale care să funcționeze, de exemplu, în bază de miscanthus,” spune Eugen Camenșcic.
Alte inițiative, precum prima fabrică de biogaz, de la Colonița, s-a închis din cauza lipsei de materie primă. Însă inițiatorul ei, energeticianul Vasile Moraru, speră să reînvie proiectul cu ajutorul autorităților.
Poate energia verde să mărească independența energetică a Moldovei?
„Criza energetică am înțeles-o din 1985,” îmi spune Vasile Moraru. „Atunci a început discuția despre criza energetică și energia verde la noi. În Moldova, la Academia de Științe, era în anii 80 un proiect de producere a biogazului din bălegar pentru toate fermele din țară — parțial, pentru a rezolva problema bălegarului." Moraru susține că atunci când a fondat fabrica de biogaz, a încercat să-i dea de urmă cercetătorului, care emigrase în Rusia, dar fără izbândă.
„Noi n-avem economie, noi singuri trebuie să creăm economia și să mizăm pe propria energie. Trebuie să avem energia noastră. Când o produci cu munca ta, când vezi că prin proiectul dat, se face mai curat aerul și veniturile se măresc, vezi altfel situația din țară.”
Și Carolina Novac, Secretara de Stat a Ministerului Energiei, insistă pe aceeași viziune. „Cred că noi avem nevoie în sectorul energetic să ne refocusăm pe energia verde, pentru că aceasta e energia pe care noi o putem produce la nivel local. Sunt resursele noastre. Plus, din punct de vedere economic, energia verde aduce valoare adăugată: imporți tehnologie, creezi locuri de muncă, capacități noi, generale, care nouă ne lipsesc.”
Autoritățile moldovene își pun ca scop ca până în 2030, 30% din sursele de energie să fie verzi.
Ținta este apropiată de directiva UE, conform căreia statele membre sunt obligate să atingă o cotă de 32% de energie durabilă până în 2030. Mult mai ambițioasă, Germania își propune ca până în 2050, să își producă 80% din energie din surse regenerabile.
În timp ce ambițiile noastre ar putea fi mai mari, îndeplinirea planului ar însemna, cel puțin, să ajungem cu aproape o treime mai independenți energetic — un scop care ține atât de guvernare și de finanțarea obținută de la partenerii occidentali, cât și de fiecare localitate, instituție, casă și cetățean.