Noul episod din „Reporterii” este o ridicare de cortină spre audierile din Comisia pre-vetting, unde trebuie să-și explice averile, interesele și relațiile procurorii care candidează la funcții cheie pentru autoadministrarea breslei, în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP).
Procurorii pot candida pentru numai 5 din cele 13 locuri din CSP, printr-un mecanism încâlcit, dar menit să prevină o autoguvernare corporativă a breslei, care trebuie să rămână sensibilă la realitățile din afara sistemului. Ne ghidează printre rotițele mecanismului Nadejda Coptu, jurnalista Europei Libere specializată în justiție și autoarea unui nou serial de articole, „Bătălia pentru CSP”.
Toți candidații sunt verificați mai întâi de Comisia pre-vetting compusă din trei experți internaționali și trei experți naționali, dar cu toții din afara sistemului.
„Chiar dacă sunt procuror care se presupune că trebuie să cunoască legea...”
Audierile au început „promițător”. „Pentru mine a fost o surpriză că, într-adevăr, locuințele de serviciu sunt o excepție de la privatizare, nu am cunoscut acest fapt”, a spus primul procuror audiat, răspunzând la întrebarea de ce și-a privatizat locuința de serviciu, dacă legea spune că nu e voie să privatizezi locuința de serviciu.
Confesiunile procurorului permit și o privire spre „anii sălbatici” 2003 – 2010, când apărătorii legii își căutau cu forțe proprii locuințe de serviciu prin capitală - nu mai așteptau ca instituțiile abilitate ale statului să facă asta. Iar atunci când găseau un apartament care li se părea potrivit, procurorii obțineau în instanță să fie declarat vacant, să fie trecut în proprietate publică, să le fie repartizat ca apartament de serviciu, iar apoi să-l privatizeze...
Vorba procurorului nostru: „Eu, ca și fiecare cetățean, chiar dacă sunt procuror care se presupune că trebuie să cunoască legea, am avut dreptul să mă adresez Comisiei de privatizare, iar ce au făcut ei acolo nu este problema mea”. Ce făcuseră „ei” acolo a fost să-i permită „lui” să privatizeze o locuință de serviciu, deși legea interzicea asemenea privatizări.
Te-ar putea interesa și: Podcastul „Reporterii”: Despre demisiile în lanț ale judecătorilor sau mici concluzii după prima etapă de pre-vetting
Pre-vettingul - scurt istoric și obiective
Putem spune că reforma cunoscută ca „pre-vetting” a început la modul practic în aprilie 2022, când la Chișinău a sosit olandezul Herman von Hebel, cel care urma să devină președinte al Comisiei pre-vetting, iar faptul că experții străini soseau în ciuda temerilor că invazia rusească din Ucraina poate cuprinde și R. Moldova arată cât de stringentă era considerată reforma.
Pre-vettingul i-a în prima etapă pe judecătorii care candidau să devină membri în Consiliul Superior al Magistraturii. Din 28 de candidați, au promovat evaluarea mai puțin de 18%, iar marea majoritate a judecătorilor care au participat nu i-au putut convinge pe experți că sunt integri. Acum pre-vettingul a intrat într-o etapă nouă, iar verificările ar trebuie să se extindă, pas cu pas, asupra tuturor judecătorilor și procurorilor, cu scopul curățării sistemul de justiție de oameni compromiși.
Este un rezultat dorit și de guvernarea aleasă tocmai cu această promisiune, și de opoziție, și de lumea afacerilor, și de toată lumea.
În acest episod, încercăm să vedem dacă această reformă revoluționară evoluează după așteptări.
