Temele noului episod, difuzat pe 19 mai:
- La Comrat, acțiunile CNA și ale poliției, care cercetează mai multe presupuse ilegalități în alegerile bașcanului autonomiei găgăuze – ilegalități de natură să pună în general sub semnul întrebării acest scrutin – au stârnit din partea politicienilor locali un nou val de înfruntare „suveranistă” a autorităților centrale, cu urmări încă imprevizibile.
Marți, CNA a ridicat de la autoritatea electorală a autonomiei, pentru necesitățile anchetei, listele electorale – o acțiune în cadrul dosarului penal pornit pe fapte de finanțare ilegală a unei formațiuni politice (și este vorba, lesne de înțeles, de Partidul „Șor), de corupere a alegătorilor și de prezență a unor „suflete moarte” sau „emigrate” în listele electorale.
În replică, politicieni și instituții din autonomie, dar și foști candidați în scrutin, au manifestat o copleșitoare solidarizare în a îndreptăți controversata victorie în alegeri a anonimei, până recent, candidate a Partidului „Șor”, în a nega faptele de cumpărare în masă a voturilor sau alte ilegalități semnalate de poliție, în a condamna și demoniza ancheta și în a blama Chișinăul de amestec în treburile autonomiei.
Te-ar putea interesa și: Premierul Recean face apel la calm, politicieni găgăuzi se plâng de presiuni postelectorale asupra Comratului
- Curtea Constituțională și-a amânat până pe 12 iunie ședința în cazul cererii Guvernului de a declara Partidul „Șor” drept neconstituțional. O decizie se aștepta pentru miercuri, 17 mai, dar Înalta Curte a decis să dea mai mult timp Guvernului și Partidului „Șor” pentru a-și pregăti și prezenta pledoariile finale.
Anunțul Curții constituționale despre amânarea deciziei survine cu câteva zile înainte de mare manifestare inițiată de președinta Maia Sandu și menită să arate cât de mare este sprijinul popular pentru integrarea europeană, dar și să dea o ripostă forțelor pro-ruse, inclusiv Partidului „Șor”. Care, de altfel, a și anunțat contramanifestații pentru aceeași zi la Comrat, Bălți și Orhei.
- Republica Moldova urmează să se retragă din Adunarea interparlamentară a Comunității Statelor Independente (CSI), a comunicat pe 15 mai președintele Parlamentului, Igor Grosu. Totodată, speakerul avea să sublinieze că „retragerea Republicii Moldova din Adunarea interparlamentară a CSI este un prim pas. La nivel de Guvern și Parlament evaluăm următorii pași. Este un proces care durează... ”. Iar premierul Dorin Recean a fost citat spunând anterior într-un interviu că ieșirea Republicii Moldova din CSI „ar putea dura ani”. De ce totuși un „„maraton” și nu un „sprint”?
În replică, Partidul Socialiștilor, în asentimentul exprimat al altor forțe pro-ruse, inclusiv, de altfel, din autonomia găgăuză, a condamnat intențiile anunțate de guvernare, susținând că „Republica Moldova nu va supraviețui fără a-și păstra calitatea de membru deplin al CSI”. PSRM și-a anunțat intenția de a lansa „la nivel național, o campanie pentru păstrarea calității de membru al Republicii Moldova în CSI”, fără a concretiza ce va presupune aceasta.
Te-ar putea interesa și: Explainer | Ce este Adunarea Interparlamentară a CSI, cine face parte din delegația Moldovei și ce ar însemna denunțarea acestui acord
- Secretarul executiv al PSRM, Igor Dodon, a anunțat că socialiștii și comuniștii vor înregistra în Parlament un proiect de hotărâre prin care să se constate ceea ce ei numesc capturarea statului de către PAS și Președinta Maia Sandu.
Și Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei constată, prin vocea liderului său Ion Chicu, „întrunirea tuturor condițiilor pentru a declara Republica Moldova stat capturat de către guvernarea PAS”. Ca și fostul său șef, pe când era consilier prezidențial și prim-ministru, Ion Chicu acuză guvernarea de „...derapaje care după gravitatea lor depășesc situația constatată de Parlament prin hotărâre nr. 39 din 8 iunie 2019”.
Partidul „Șor” de asemenea invocă capturarea statului de către PAS și șefa statului, anunțând, totodată, mitinguri la 21 mai în Bălți, Comrat și Orhei la care se va insista pe un referendum privind „vectorul extern al țării”.
