Procurorii Cristina Gladcov și Iuri Lealin sunt ultimii candidați la funcții de membri în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) audiați de comisia pre-vetting în aprilie, înainte de o pauză de o lună.
Despre ceilalți cinci procurori-candidați audiați luna trecută, Europa Liberă a relatat în Bătălia pentru CSP (I) și Bătălia pentru CSP (II). Audierile vor fi reluate la sfârșitul lunii mai, cu alți cinci candidați, despre care vom scrie, rând pe rând, în această serie. Doar despre un candidat audiat în aprilie, Dumitru Obadă, se știe că a trecut testul. În cazul celorlalți, comisia pre-vetting nu a anunțat încă deciziile.
Mai trebuie de știut că procurorii pot candida pentru cinci din cele 13 funcții de membri ai CSP, câte există în prezent. Averile și interesele le sunt verificate de comisia pre-vetting, compusă din experți naționali și străini, iar candidații care trec testul participă la alegeri organizate de Adunarea generală a procurorilor.
În afară de procurori, CSP include patru reprezentanți ai societății civile, delegați câte unul de șeful statului, Guvern, Parlament și Academia de Științe, precum și patru membri din oficiu. Dar o inițiativă legislativă de ultim moment, aflată pe agenda Parlamentului, propune reducerea numărului de membri ai CSP de la 13 la 10, așa încât din oficiu să mai facă parte doar procurorul general, nu și ministrul Justiției, președintele Consiliului Superior al Magistraturii și avocatul poporului.
Fiind definit drept „organul de autoadministrare a procurorilor”, CSP are competențe vaste, de la numirea în funcție a procurorilor la alegerea sau demiterea procurorului general. De componența nouă a CSP depinde soarta reformei în justiție, promisă de guvernarea PAS.
Cristina Gladcov: mașini la 10.000 de lei bucata
Audierea Cristinei Gladcov în comisia pre-vetting a avut loc pe 28 aprilie, a durat aproape trei ore și a fost cea mai îndelungată de până acum. Au fost luate în discuție mai ales afacerile soțului candidatei, inclusiv faptul că a reușit să vândă cu 220.000 de lei un camion pe care îl cumpărase cu 10.000 de lei și să facă un profit fabulos, de peste 2.000 la sută.
Cristina Gladcov și-a început cariera de procuroare în 2011, la Procuratura din Cimișlia. În 2016, s-a mutat la Procuratura Chișinău, iar în 2018 s-a alăturat Procuraturii Anticorupție.
Comisia pre-vetting i-a cerut Cristinei Gladcov explicații în legătură cu faptul că, în 2017, a primit împreună cu soțul ei un teren gratis, ca tineri însurăței, iar atunci când l-au vândut, în 2021, cu 70.000 de lei, nu au achitat impozitul pe creșterea de capital. Gladcov a spus că impozitul urma să fie achitat de cumpărători, potrivit unei înțelegeri cu aceștia, însă notarul nu a înregistrat contractul la timp. Candidata a afirmat că a aflat despre neplata impozitului din întrebările comisiei, primite în scris înainte de audieri. Ea a prezentat dovezi că impozitul a fost achitat totuși, pe 26 aprilie 2023, cu doar câteva zile înaintea audierilor.
Comisia s-a mai interesat de ce procuroara a declarat abia în 2023 că soțul ei deține 50% din acțiunile unei companii private, care fusese înregistrată în 2017. Candidata a spus că a aflat despre existența companiei abia în 2023, că soțul ei nu investise nimic la înregistrare și nu obținuse dividende din activitatea acesteia, iar pentru a evita orice bănuială, a cerut să fie exclus din registru ca beneficiar.
„Regula în casa noastră este următoarea: el nu face nicio activitate ilegală care ar putea să aducă prejudiciu reputației mele și, viceversa, eu nu fac nimic ce ar putea prejudicia reputația lui”, a declarat procuroarea.
O altă rundă de întrebări ale comisiei a vizat achizițiile și vânzările de autovehicule ale familiei Gladcov. În 2017, familia a cumpărat o Toyota Auris cu 10.000 de lei și a vândut-o, în 2019, cu aceiași bani. Potrivit comisiei, valoarea de piață a unei astfel de mașini este mult mai mare și în 2023, de 130.000 de lei. Gladcov a explicat că motorul automobilului era deteriorat și necesita reparație.
Soțul procuroarei a importat un BMW 565 în 2010. Potrivit estimărilor serviciului vamal, astfel de mașini costau aproximativ 150.000 de lei, iar taxele vamale se ridicau la alte 45.000 de lei. Procuroarea declarase inițial că mașina a costat 119.000 de lei, iar apoi - 168.000 de lei. În 2018, mașina a fost vândută tot cu 10.000 de lei. Procuroarea a explicat la audierile din comisia pre-vetting că mașina și-a pierdut din valoare pentru că a luat foc, iar diferența dintre sumele declarate s-ar fi datorat faptului că regulile de declarare a costului bunurilor s-au schimbat între timp.
Tranzacțiile cu un camion MAN au generat și mai multe întrebări: soțul procuroarei a cumpărat camionul în 2017 cu 10.000 de lei și l-a vândut, în 2021, cu 220.000 de lei. Procuroarea a afirmat că, atunci când soțul ei a cumpărat camionul, acesta era gajat la o bancă. Proprietarul ar fi decis să-l vândă pentru a nu-i fi confiscat, recurgând la o înțelegere cu soțul ei, care i-a adus vânzătorului 10.000 de lei, adică mai mult decât nimic.
Iuri Lealin: Apartament la preț redus și cadouri de la mama
Audiat pe 28 aprilie, procurorul Iuri Lealin a trebuit să explice comisiei pre-vetting sursa banilor cu care a cumpărat în 2014 un apartament, iar în 2017 – o casă.
Pentru 2022, procurorul Iuri Lealin a declarat venituri salariale de 355.000 de lei, iar soția sa – de 188.500 de lei. Familiei Lealin îi aparține o casă cu o suprafață de 219 metri pătrați, în Chișinău, achiziționată în 2017 cu 765.500 de lei. De asemenea, procurorul deține un automobil Lexus RX 400H, pe care l-a cumpărat în 2018 cu 50.000 de lei, achitând alte 98.000 ca taxe vamale.
Comisia pre-vetting a vrut să știe de ce procurorul Lealin, care a cumpărat împreună cu soția, în 2014, un apartament cu o suprafață de 31,1 metri pătrați în capitală, a achitat 500.000 de lei, dar a trecut în contractul de cumpărare un preț de 165.000 de lei. Când a vândut apartamentul, în 2017, pentru a cumpăra o casă în Stăuceni, procurorul și soția au trecut în contractul de vânzare apartamentului același preț de 165.000 de lei.
Lealin a declarat că majoritatea banilor pentru apartament, 320.000 de lei, îi primise drept cadou de nuntă de la mama sa și de la părinții miresei.
El a explicat că a trecut în contract valoarea cadastrată a apartamentului, nu pe cea de piață, la sugestia notarului, deoarece la acea vreme „majoritatea contractelor erau încheiate astfel”. Au semnat și o recipisă, unde au indicat transferul banilor rămași.
În cealaltă tranzacție imobiliară, atunci când a cumpărat casa din Stăuceni, procurorul spune că a folosit banii obținuți din vânzarea apartamentului, economiile sale și ale soției, dar și o sumă de 420.000 de lei primită cadou la cumătrie.
Și de data aceasta, în contractul de vânzare-cumpărare a fost trecută valoarea cadastrală a casei, dar aceasta ar fi fost, însă, mai mare decât valoarea de piață.
Întrebat care sunt sumele primite la nuntă și cumătrie de la mama sa și care de la socri, procurorul nu a putut răspunde, dar a spus că sunt bani adunați de ei „toată viața”.
În legătură cu Lexus-ul cumpărat în 2018 cu 50.000 de lei, Lealin a spus că mașina i-a fost adusă de un prieten, din Elveția, explicând prețul de patru ori mai mic decât cel estimat de Serviciul Vamal prin faptul că mașina a fost deteriorată în timpul tranzacției, având nevoie de reparații costisitoare. De asemenea, el a achitat taxele vamale în valoarea 98.000 de lei.
Pre-vetting și vetting în justiția moldoveană
Pre-vetting este o procedură specială de verificare a candidaților la funcții în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, realizată de Comisia pre-vetting.
Compusă din trei experți naționali și trei experți internaționali, Comisia pre-vetting poate verifica veniturile și cheltuielile din ultimii 15 ani ale candidaților, dar și felul în care aceștia au respectat normele deontologice. De asemenea, pot fi verificate rudele candidaților.
Comisia a verificat inițial candidații la funcțiile de membri ai Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), un efort care s-a încheiat în martie 2023. Din cei 28 de judecători înscriși inițial la concursul pentru CSM, cinci și-au retras candidaturile, 18 au fost descalificați și numai cinci au promovat în final evaluarea. Din 12 candidați non-judecători, au promovat evaluarea doar trei. Verificarea candidaților la funcții în CSP era în curs de desfășurare la începutul lunii mai 2023.
După ce formează noile organe de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, autoritățile intenționează să supună unor evaluări asemănătoare (numite „vetting”) întregul corp al judecătorilor și procurorilor.
„Vetting-ul” urmează să înceapă cu judecătorii actuali ai Curții Supreme de Justiție (CSJ) și pe candidații la funcții în CSJ. O lege care descrie această procedură a intrat în vigoare pe 6 aprilie 2023. Următorii în rând pentru „vetting” ar fi judecătorii instanțelor de apel și procurorii din procuraturile specializate.
