Până în prezent, doar unul din cei șapte candidați care au fost deja audiați în comisia pre-vetting a promovat evaluarea integrității etice și financiare. Ceilalți șase sunt în așteptarea unei decizii a comisiei, care urmează să stabilească pe parcursul unei luni dacă aceștia vor putea candida pentru funcția de membru al CSP.
Alți cinci procurori urmează să fie audiați la sfârșitul lunii mai. Încă unul a refuzat să participe la interviul public și a cerut comisiei să adopte o decizie în baza răspunsurilor oferite în scris la întrebările privind veniturile și interesele sale.
Acești procurori candidează pentru cinci din cele 13 fotolii din CSP – organul de autoadministrare al sistemului, care are competențe vaste, de la numirea în funcție a procurorilor la alegerea sau demiterea procurorului general.
Candidații care vor trece pre-vetting-ul vor fi aleși în funcții de Adunarea generală a procurorilor. Celelalte posturi din CSP sunt ocupate de membri de drept și de reprezentanți ai societății civile.
Aliona Nesterov: Un apartament pentru mama și mașina socrului
Adjuncta procurorului general interimar, Aliona Nesterov, a fost audiată de comisia pre-vetting la 27 aprilie. Interviul a durat 46 de minute, răstimp în care comisia a discutat cu candidata despre cumpărarea unui apartament a cărui valoare a fost diminuată în contractul de vânzare-cumpărare și despre automobilele rudelor folosite de soțul ei.
Potrivit declarației de venituri și interese, în 2022 Aliona Nesterov a câștigat 336.600 de lei (aproximativ 28.000 de lei pe lună) și a primit 3.000 de euro ca donație de la Alexandru Nesterov. De asemenea, familia procurorului a recepționat trei transferuri de bani (remiteri) de la diferite persoane: de 2.900 de euro, de 2.000 de euro și, respectiv, de 1.000 de dolari.
Familia Nesterov deține un apartament cu o suprafață de 121,4 m.p. în valoare de 105.000 de euro, care a fost cumpărat în 2022. Valoarea de piață a apartamentului este de 74.000 de euro, candidata explicând diferența prin faptul că apartamentul a fost renovat. Un alt apartament, cu o suprafață de 49,8 m.p., a fost cumpărat în 2017 cu 279.800 de lei.
Familia procurorului deține o Toyota Auris, cu anul de producție 2011, care a fost cumpărată în 2019. În declarație este indicată valoarea de 115.000 de lei. De asemenea, familia procurorului are dreptul de folosință asupra unui automobil Toyota Prius Plus din 2016, care aparține socrilor săi.
- Te-ar putea interesa și: Podcastul „Reporterii”: N-am știut că nu e voie să privatizez locuința de serviciu sau cum a început pre-vettingul la procurori
Comisia pre-vetting a avut întrebări privind faptul că, în 2017, Aliona Nesterov a cumpărat un apartament cu o suprafață de 49,8 m.p. pentru 627.000 de lei, în contractul de vânzare-cumpărare fiind indicat prețul de 279.800 de lei. Procurorul a spus că a cumpărat apartamentul pentru mama sa, care a lucrat peste hotare din 2007 și i-a trimis bani pentru locuință. Nesterov a explicat că indicarea unui preț diminuat în contract a fost o condiție pusă de vânzător. De asemenea, potrivit ei, actele de posesie ale mamei asupra apartamentului nu au mai fost întocmite, pentru că aceasta și-a prelungit șederea în străinătate și a revenit acasă abia în 2022.
Comisia a mai întrebat-o de ce a indicat în declarația de venituri și interese prețul diminuat al apartamentului, ci nu cel real. Candidata a explicat că, la acea vreme, legea permitea ca în declarație să fie indicată valoarea specificată în contract, și nu valoarea de piață. Ea a precizat că a consultat preliminar în acest sens Autoritatea Națională de Integritate.
„Acum, să vă spun drept, consider că nu este etic să indici astfel prețul cadastral, care nu reflectă valoarea reală, de fapt, a bunului. La acea etapă, însă, a trebuit să soluționez o dilemă morală foarte rapid”, a spus Nesterov.
Ea a subliniat că are o obligație morală față de mama ei, care „și-a investit toată sănătatea și viața pentru a mă dărui acestui sistem și statului”.
O altă serie de întrebări au vizat automobilele familiei. Potrivit datelor de care dispune comisia, automobilul Toyota Auris, pe care familia procurorului l-a cumpărat în 2019 cu 50.000 de lei, are o valoare de piață mai mare. Aliona Nesterov a explicat că soțul ei a negociat achiziția, întrucât automobilul avea nevoie de reparație. Ulterior, însă, în funcție de costul reparației, în ultima declarație de venituri și interese a fost indicată o valoare de 115.000 de lei. (În 2021, legea a fost modificată, astfel încât acum demnitarii sunt obligați să indice valoarea de piață a bunurilor).
O altă mașină, de model Toyota Prius, aparține socrului Alionei Nesterov, iar în declarația de venituri și interese a procurorului aceasta ar avea un preț de zero lei. Procurorul a explicat că mașina nu a fost niciodată în posesia soțului ei, dar că acesta are dreptul de folosință. Nesterov a mai spus că socrul ei a cumpărat acest automobil după ce a vândut un Mitsubishi Lancer, care fusese achiziționat anterior în leasing și plătit atât de soț, cât și de tatăl său.
„Toată epopeea cu automobilele a început în anul 2007. Concretizez, eu în această familie am apărut în 2013 și este o înțelegere între fiu și tată”, a spus candidata.
Membrii comisiei s-au întrebat dacă socrul ar fi avut mijloacele necesare pentru a cumpăra o astfel de mașină, iar candidata a răspuns că nu știe costul exact pe care socrul ei l-a plătit pentru Toyota Prius. Ea a presupus că automobilul putea costa mai mult decât cele 60.000 de lei specificate în contract. Aliona Nesterov a spus, totodată, că, pe lângă faptul că socrul avea și venituri neoficiale, copiii acestuia i-au trimis bani din străinătate.
Gheorghe Borș: Apartament pe banii rudelor și un teren cu titlu gratuit de la stat
Gheorghe Borș a fost audiat de comisia pre-vetting tot la 27 aprilie, iar convorbirea a durat o oră și 15 minute. Principalele subiecte ale discuției au fost cumpărarea unui apartament în 2012 și obținerea unui teren gratuit în Hânceşti.
Potrivit ultimei declarații de venituri și interese, în 2022 a încasat 386.600 de lei (aproximativ 32.200 de lei pe lună), iar soția sa a primit 201.000 de lei (circa 16.700 de lei pe lună) pentru munca în cadrul Procuraturii Hânceşti. Unul dintre membrii familiei Borș a moștenit patru imobile, suprafața a trei dintre ele variind între 29,1 m.p. și 33,7 m.p., iar a celui de-al patrulea fiind de 74,6 m.p. Procurorul nu a specificat în declarație despre ce fel de imobile este vorba.
De asemenea, familia Borș a moștenit o casă cu o suprafață de 127,3 m.p. În 2012, familia procurorului a cumpărat un apartament cu o suprafață de 67 m.p. pentru 146.000 de lei. În 2016, familia a cumpărat o mașină Mazda, produsă în 2005, pentru 10.000 de lei.
În 2007, familia Borș a primit cu titlu gratuit de la stat un teren la Hânceşti. La audieri s-a stabilit că, inițial, procurorul a cerut consiliului orășenesc să-i pună la dispoziție un apartament de serviciu, dar consiliul nu a făcut acest lucru. Ulterior, consiliul i-a oferit procurorului și soției lui, ca familie tânără, un teren, cu condiția să nu mai pretindă la o locuință de serviciu.
- Te-ar putea interesa și: Șapte judecători vor fi transferați temporar la Curtea Supremă de Justiție
Procurorul a vândut terenul cu 23.600 de lei, investindu-i în cumpărarea unui apartament și a unui garaj în 2012. O parte din banii necesari a fost împrumutată de la socrul său. În total, potrivit estimărilor comisiei, imobilele au costat 189.000 de lei. În 2013, familia Borș a luat un împrumut de 160.000 de lei de la bancă pentru renovarea apartamentului și returnarea banilor împrumutați de la socru.
Potrivit lui Borș, socrul său i-a încredințat pentru păstrare banii trimiși din străinătate de sora soției sale. Motivul ținea de securitate – Gheorghe Borș avea un seif. Procurorul a precizat că a decis să folosească banii rudelor din motiv că nicio bancă din Hânceşti nu a vrut să-i dea un credit până când nu va avea un imobil propriu ca să-l pună în gaj. Borș a spus că, după ce a cumpărat apartamentul, a luat un împrumut pentru 25 de ani, pe care continuă să-l returneze.
Întrebat de unde cumnata sa avea asemenea venituri, candidatul a răspuns că, după audieri, este gata să prezinte comisiei acte ce i-ar confirma spusele.
Membri comisiei l-au mai întrebat de ce nu a indicat în declarația de venituri banii încredințați pentru păstrare de către socru. Borș nu a putut preciza suma exactă, dar, în urma unor întrebări repetate, a presupus că ar fi primit de la socru circa 8.000 de euro. El a spus că nu a indicat suma în declarație deoarece a considerat că va returna banii rapid. În plus, el nici nu a știut cum să indice un împrumut care nu a fost întocmit oficial.
„Am considerat că voi arăta datoria asta sub forma creditului pe care l-am luat în 2013. Zic, oricum împrumutul acesta îl arăt în baza unui document legal”, a explicat procurorul.
În finalul audierii, Gheorghe Borș a subliniat că toți banii folosiți pentru cumpărarea apartamentului „nu au tangență cu activitatea sa de serviciu”.
„Nu ştiu dacă am fost credibil sau nu, rămâne la latitudinea dvs.”, le-a spus candidatul membrilor comisiei pre-vetting.
Pre-vetting și vetting în justiția moldoveană
Pre-vetting este o procedură specială de verificare a candidaților la funcții în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, realizată de Comisia pre-vetting.
Compusă din trei experți naționali și trei experți internaționali, Comisia pre-vetting poate verifica veniturile și cheltuielile din ultimii 15 ani ale candidaților, dar și felul în care aceștia au respectat normele deontologice. De asemenea, pot fi verificate rudele candidaților.
Comisia a verificat inițial candidații la funcțiile de membri ai Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), un efort care s-a încheiat în martie 2023. Din cei 28 de judecători înscriși inițial la concursul pentru CSM, cinci și-au retras candidaturile, 18 au fost descalificați și numai cinci au promovat în final evaluarea. Din 12 candidați non-judecători, au promovat evaluarea doar trei. Verificarea candidaților la funcții în CSP era în curs de desfășurare la începutul lunii mai 2023.
După ce formează noile organe de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, autoritățile intenționează să supună unor evaluări asemănătoare (numite „vetting”) întregul corp al judecătorilor și procurorilor.
„Vetting-ul” urmează să înceapă cu judecătorii actuali ai Curții Supreme de Justiție (CSJ) și pe candidații la funcții în CSJ. O lege care descrie această procedură a intrat în vigoare pe 6 aprilie 2023. Următorii în rând pentru „vetting” ar fi judecătorii instanțelor de apel și procurorii din procuraturile specializate.
