Prin decizia anunțată în seara de 13 aprilie, Curtea de Apel a dispus condamnarea lui Șor la 12 ani de închisoare pentru înșelăciune în proporții deosebit de mari și la 6 ani de închisoare pentru spălare de bani în legătură cu rolul său în „furtul miliardului”, în 2014. Cumularea sentințelor rezultă într-o pedeapsă totală de 15 ani de închisoare, adică de două ori mai mare decât pedeapsa dispusă în 2017 de Judecătoria Chișinău. Șor mai trebuie să restituie Băncii de Economii (BEM) suma de aproape 5.3 miliarde de lei..
Ce fac în mod concret autoritățile
La luarea deciziei în prima instanță, judecătorul Andrei Neculcea a suspendat executarea pedepsei până la pronunțarea instanței de apel. Din 13 aprilie 2023, o dată cu decizia Curții de Apel, pedeapsa a devenit executorie, iar Șor care a devenit între timp politician putea fi arestat imediat, dacă s-ar fi aflat în R. Moldova.
Condamnatul aflându-se în străinătate, autoritățile au două opțiuni, enunțate după pronunțarea sentinței și de președinta comisiei juridice a parlamentului, Olesea Stamate: fie împrospătează cererea de extrădare expediată Israelului anterior, fie încearcă să obțină ca Șor să execute pedeapsa cu închisoarea în Israel, țară care de regulă nu-și extrădează cetățenii.
Răspunzând unei întrebări a Europei Libere, ministerul Justiției a spus că nu poate solicita executarea pedepsei pe teritoriul Statului Israel, câtă vreme autoritățile nu au un răspuns oficial din partea autorităților israeliene pe marginea cererii de extrădare. „Abia după recepționarea poziției autorităților israeliene, ministerul Justiției va decide asupra cauzei de executare a pedepsei pe teritoriul Statului Israel”, a spus o purtătoare de cuvânt, Daniela Herța.
Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a declarat într-un interviu la postul Jurnal TV că decizia Curții de Apel mărește șansele de extrădare a lui Șor. „Autoritățile din Israel, la fel ca și noi, au așteptat să vadă ce se va întâmpla. A existat posibilitatea ca Șor să fie achitat de Curtea de Apel, iar în acest caz, extrădarea nu ar fi avut sens”, a spus Dragalin. Ea a mai declarat că, chiar dacă apărarea lui Șor va face recurs la Curtea Supremă de Justiție, decizia Curții de Apel este executorie, iar condamnatul trebuie să meargă la închisoare.
În afară de pedeapsa penală, Curtea de Apel a mai dispus repararea prejudiciului cauzat BEM. Dacă prin decizia primei instanțe, au putut fi doar sechestrate în acest scop proprietăți ale lui Ilan Șor, acum sunt posibile demersuri pentru confiscarea acestora.
Procurora anticorupție Dragalin a spus că decizia Curții de Apel oferă și posibilitatea de a depune cereri pentru confiscarea proprietății lui Șor din străinătate, dar a avertizat că rezultatele nu vor fi obținute într-o singură zi.
Ce este „furtul miliardului” pentru care a fost găsit vinovat Ilan Șor
În noiembrie 2014, aproximativ 13 miliarde de lei (sau 1 miliard de dolari) au fost sustrași din BEM prin intermediul altor două bănci controlate de Ilan Șor, Banca Socială și Unibank, potrivit unui raport al companiei de investigații financiare Kroll.
Banii au dispărut din băncile moldovene, fiind transferați pe conturi din străinătate ale unor firme înregistrate în Marea Britanie și alte jurisdicții, la scurt timp după ce Guvernul Leancă aprobase o garanție de stat prin care Banca Națională acorda împrumuturi masive de 9,5 miliarde de lei pentru cele trei bănci devalizate (o nouă garanție de stat acoperind întreaga sumă furată a fost dată ulterior de Guvernul Gaburici).
În luna mai 2015, Șor care era fost președinte al consiliului administrativ al BEM în timpul „furtului miliardului”, a fost inculpat pentru fraudă și spălare de bani. A fost plasat în arest la domiciliu, apoi eliberat sub control judiciar. Chiar în timp ce era subiectul unei anchete penale, Șor a reușit să câștige alegerile și să devină primar al orașului Orhei. A depus mărturie în cazuri conexe cu cel al „furtului miliardului”, ducând la arestarea, condamnarea și întemnițarea fostului premier, Vladimir Filat și controversatului om de afaceri, Veaceslav Platon.
În 2017, instanța de judecată de primă instanță (Judecătoria Chișinău) l-a condamnat pe Șor la 7,5 ani de închisoare, deși procurorul a cerut să fie condamnat la 19 ani de închisoare în legătură cu rolul său în „furtul miliardului”. Cazul a fost judecat cu ușile închise. Instanța de judecată i-a permis lui Șor să rămână în libertate până când se va pronunța Curtea de Apel.
După numeroase tergiversări, cazul a ajuns, în vara lui 2021, la Curtea de Apel Chișinău, cea care a pronunțat decizia din 13 aprilie 2023.
Fugă și sancțiuni internaționale
Deși sub control judiciar, Șor a fugit din R. Moldova în vara anului 2019, după ce aliații săi din Partidul Democrat al lui Vladimir Plahotniuc au fost înlăturați de la putere. După fuga sa, Șor s-a ascuns în Israel, de unde organizează în mod regulat întâlniri online cu alegătorii și membrii partidului.
La momentul fugii, era deputat. În ciuda procesului de judecată, Șor a reușit să devină deputat, fiind ales mai întâi în 2019, apoi și în 2021, fiind cap de listă a partidul care îi poartă numele.
De la fuga sa, numărul cazurilor penale în care figurează a crescut semnificativ. Doar în decembrie 2021, procuratura a anunțat că îl pune sub acuzare în absență pe nouă capete de acuzare, inclusiv pentru faptul că, în calitate de primar al orașului Orhei, Șor nu a trecut în declarațiile sale de avere proprietatea deținută de soția sa.
Pe 26 octombrie 2022, Statele Unite l-au sancționat pe Ilan Șor pentru periclitarea alegerilor moldovene în interesul Rusiei. La 9 decembrie, Marea Britanie a impus, de asemenea, sancțiuni împotriva lui Șor.
