R. Moldova ar urma să denunțe acordul privind participarea la Adunarea Interparlamentară a CSI după 30 de ani în care a făcut parte din această structură. Creată în 1992, această platformă reunește în prezent, cel puțin oficial, reprezentanții parlamentelor din zece state-membre, principala sa misiune fiind armonizarea legislației între țările CSI.
„Adunarea Interparlamentară adoptă legi-model, care sunt de natură consultativă și servesc drept ghid în dezvoltarea și convergența legislației țărilor din comunitate și sunt propuse parlamentelor naționale pentru a fi utilizate în procesul legislativ”, spune descrierii de pe site-ul CSI.
...organ prin care Federația Rusă încearcă să influențeze activitatea legislativă în spațiul CSI.
De asemenea, membrii adunării participă la monitorizarea alegerilor și referendumurilor care se desfășoară în țările CSI și se ocupă de „combaterea noilor provocări și amenințări de securitate” în statele-membre.
„De facto, această adunare nu e nimic altceva decât un organ prin care Federația Rusă încearcă să influențeze activitatea legislativă în spațiul CSI”, crede fostul ambasador al R. Moldova la Moscova, Anatol Țăranu.
Într-o discuție cu Europa Liberă, Țăranu susține că, sub pretextul armonizării legislației statelor-membre, Rusia încearcă să influențeze situația politică și economică din țările post-sovietice, care s-au reunit, la începutul anilor ’90, în această comunitate a țărilor independente, tot sub umbrela Rusiei.
Cine face parte din delegația Republicii Moldova
R. Moldova s-a alăturat la Adunarea Interparlamentară a CSI în perioada anilor 1993-1995, împreună cu Azerbaidjan și Georgia (care a ieșit din CSI după războiul din 2008 cu Rusia).
Din delegația R. Moldova la Adunarea Interparlamentară CSI fac parte 20 de aleși ai poporului, printre care ex-președintele comunist Vladimir Voronin sau fosta șefă de guvern, Zinaida Greceanîi.
Unul dintre membri este și socialistul Vasile Bolea, care spune că nu a mai participat la lucrările adunării de anul trecut, din cauza unor „probleme de logistică”: nu se mai efectuau zboruri în Rusia, iar Parlamentul de la Chișinău ar fi refuzat să-i plătească deplasarea.
Întrebat de Europa Liberă despre beneficiile pe care le aduce Republicii Moldova participarea în această structură, Bolea nu a putut să ofere un răspuns exact. „Nu știu ce plus va da faptul că noi o să ieșim din adunare, dar cu certitudine va aduce mai multe note negative decât pozitive. Nu vom fi priviți cu ochi buni de reprezentanții celorlalte țări care fac parte din CSI”, a comentat deputatul.
După anunțul făcut de președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind retragerea Republicii Moldova din adunare, Partidul Socialiștilor a anunțat că va lansa o campanie națională pentru „pentru păstrarea calității de membru al Republicii Moldova în CSI”.
- Te-ar putea interesa și: R. Moldova se va retrage din Adunarea interparlamentară a CSI
Pe de altă parte, deputații Partidului Acțiune și Solidaritate de orientare pro-europeană susțin că R. Moldova oricum nu era activă în această structură. Deputata PAS Natalia Davidovici, care face și ea parte din delegația Republicii Moldova, spune că, de când a ajuns în Parlament, în 2021, nu a participat la nicio ședință sau sesiune a adunării.
„Nu a existat conlucrare pe această platformă. Această procedură [n.r. retragerea] este una formală, deoarece noi nu lucram în această structură. Acum doar constatăm un fapt, pentru că noi nu am colaborat cu această structură timp de 2 ani”, a spus Europei Libere Davidovici.
Parlamentul de la Chișinău avut și un reprezentant permanent în secretariatul Consiliului Adunării Interparlamentare a CSI, Ion Lipciu, pe care l-a rechemat din funcție în februarie 2023, din același motiv.
- Te-ar putea interesa și: Parlamentul R. Moldova își recheamă reprezentantul din CSI: „Nu suntem activi”
Cât plătește R. Moldova pentru participare
În luna aprilie, Guvernul a adoptat o hotărâre privind achitarea din bugetul de stat pentru anul 2023 a cotelor de membru şi a datoriilor față de mai multe organizații internaționale și regionale. Pentru Adunarea Interparlamentară a CSI, era prevăzută o sumă de 5,8 milioane de lei.
În același timp, reprezentanții Parlamentului au spus Europei Libere că R. Moldova achită o cotizație anuală de aproximativ 4 milioane de lei la Adunarea Interparlamentară a CSI.
Ce ar înseamnă denunțarea acestui acord
La fel ca președintele Parlamentului, Igor Grosu, analistul politic Anatol Țăranu susține că denunțarea acordului de participare la Adunarea Interparlamentară este un prim pas în procedura de ieșire a Republicii Moldova din CSI și ar demonstra intențiile serioase ale guvernării pro-europene de la Chișinău de a se retrage din această organizație.
„CSI este deseori asociat de Moscova cu așa-numita lume rusă. Dacă R. Moldova ar ieși din CSI, ar declara indirect că nu aparține lumii ruse și nu are de gând să se găsească în spațiul influențat geopolitic de Federația Rusă”, crede Țăranu.
Ce a făcut până acum R. Moldova pentru a se îndepărta de CSI
Până acum, R. Moldova a denunțat două acorduri semnate în cadrul CSI, din cele aproximativ 300. Ambele vizează activitatea tele-radio-companiei interstatale „MIR”.
- Te-ar putea interesa și: R. Moldova renunță la televiziunea CSI
Procedura de denunțare este una complexă, după cum explică Ministerul Afacerilor Externe într-un răspuns oferit Europei Libere, dar autoritățile au identificat deja o serie de acorduri de cooperare sectorială „inutile și inoportune pentru a fi menținute în vigoare pentru R. Moldova, pe marginea acestora fiind sau urmând a fi inițiate procedurile de denunțare, în conformitate cu normele dreptului internațional și prevederile legislației naționale”.
Premierul Dorin Recean a spus recent, într-un interviu televizat, că ieșirea Republicii Moldova din CSI „ar putea dura ani” și a dat asigurări că autoritățile vor ține cont ca denunțarea acordurilor să nu afecteze cetățenii.
De când este președintă, Maia Sandu nu a participat la nicio reuniune a liderilor statelor CSI.
