Ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a declarat, după ce a semnat acordul la Minsk, pe 25 mai, că Moscova va avea controlul asupra armelor cât timp se vor afla pe teritoriul belarus.
În martie, președintele rus Vladimir Putin a vorbit despre posibilitatea ca Moscova să amplaseze arme nucleare tactice pe teritoriul Belarusului - care se învecinează cu Ucraina și cu trei națiuni NATO - până în iulie, o măsură cu care conducătorul autoritar al Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a fost de acord.
Anunțul a stârnit critici imediate din partea guvernelor din întreaga lume, în timp ce NATO l-a numit „periculos și iresponsabil”.
Statele Unite au condamnat decizia. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller, a numit-o „cel mai recent exemplu de comportament iresponsabil la care am asistat din partea Rusiei de la invazia sa la scară largă în Ucraina, în urmă cu peste un an”.
El a precizat însă că „nu am văzut niciun motiv pentru a ne ajusta poziția nucleară strategică sau vreun indiciu că Rusia se pregătește să folosească o armă nucleară”.
Shoigu a declarat la 25 mai că decizia a fost luată „ținând cont de puternica escaladare a amenințărilor la granițele vestice ale Rusiei și Belarusului.”
Pe de altă parte, pe 25 mai, Lukașenko le-a spus jurnaliștilor din Moscova - unde participă la o reuniune a Uniunii Economice Eurasiatice - că „transferul armelor nucleare din Rusia în Belarus a început”.
Cu toate acestea, atunci când un jurnalist l-a întrebat dacă parte din armele nucleare tactice ale Rusiei se află deja în Belarus, Lukașenko a răspuns: „Probabil. Voi vedea când mă voi întoarce”.
De când a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei, în urmă cu 15 luni, Rusia a folosit, cu aprobarea lui Lukașenko, Belarusul ca zonă de pregătire pentru atacul neprovocat al țării vecine. Belarus a strâns și mai mult relațiile cu Moscova de când Occidentul a supus Minskul unui val de sancțiuni zdrobitoare după reprimarea guvernamentală adesea mortală a protestelor masive care au urmat contestatelor alegeri prezidențiale din 2020, când Lukașenko a câștigat un al șaselea mandat.
Armele nucleare tactice sunt arme cu randament mai mic, concepute pentru a fi folosite pe câmpul de luptă și nu pentru distrugerea unor întregi orașe. Rusia nu a dezvăluit câte arme nucleare tactice are.
Nu au fost dezvăluite nici detaliile acordului cu Belarus privind numărul de arme care urmează să fie desfășurate. Șoigu a declarat că acordurile acoperă procedurile pentru înființarea unei unități „speciale” de depozitare a armelor.
Luna trecută, ambasadorul rus în Belarus, Boris Grîzlov, a declarat că planul de amplasare a armelor nucleare tactice rusești în apropierea statelor membre NATO a fost adoptat „pentru a crește posibilitățile de garantare a securității” „statul de uniune” Rusia-Belarus, un proiect de integrare mai profundă între cele două națiuni. Moscova și Minsk au semnat un tratat privind statul de uniune în 1999 și de atunci îl negociază sporadic.
Autoritățile ruse au evocat, în repetate rânduri, spectrul unei potențiale utilizări a armelor nucleare de când au lansat o invazie la scară largă a Ucrainei în februarie 2022, frecvența avertismentelor crescând pe măsură ce agresiunea Moscovei împotriva Ucrainei continuă.
