Într-un răspuns al Ministerului Energiei, oferit Europei Libere, se arată că auditul este „în proces de definitivare”. Companiile internaționale (din Norvegia și din Marea Britanie), contractate de Agenția Proprietății Publice, vor prezenta rezultatele evaluării până la sfârșitul lunii iunie.
În baza acestor rezultate, până la mijlocul lunii iulie, ministerul va decide dacă va acționa sau nu în judecată compania Gazprom, a spus ministrul Victor Parlicov în discuție cu Europa Liberă.
„Până la urmă, este vorba de abordarea noastră generală, cum ne poziționăm noi față de Gazprom. În a doua jumătate a lunii iulie vom avea o imagine clară”, spune Parlicov.
Potrivit lui, decizia cu privire la acționarea Gazpromului în instanța de judecată se va lua „nu doar în baza auditului, dar și a celor spuse de Andrei Spînu”.
Ce a provocat criza energetică din R. Moldova
În decembrie 2022, Andrei Spînu, care era pe atunci vice-premier și ministru al infrastructurii și dezvoltării regionale, spunea într-un interviu că Gazprom nu a respectat prevederile contractului, ceea ce a provocat o criză energetică în R. Moldova.
Începând cu luna octombrie, Gazprom a redus volumul gazelor către R. Moldova, livrând în noiembrie doar 44% din cantitatea contractată.
Chișinăul avea rezerve de gaze stocate în România și Ucraina, însă, din insuficiență de gaze pentru producerea energie electrică, Centrala de la Cuciurgan a sistat livrările de curent către malul drept al Nistrului.
Autoritățile de la Chișinău au fost nevoite să cumpere atunci energie electrică din România, la prețuri de câteva ori mai mari.
Chișinăul a învinuit Moscova pentru generarea crizei energetice în R. Moldova și a renunțat la livrările directe de gaze rusești pentru malul drept.
În noiembrie 2022, Chișinăul și Tiraspolul au ajuns la un acord prin care tot volumul de gaze livrat de Gazprom este oferit regiunii transnistrene, iar malul drept primește, în schimb, curent mai ieftin, produs la Cuciurgan.
- Te-ar putea interesa și: Câți bani a primit R. Moldova de la donatorii externi ca să gestioneze criza energetică
Ce companii se mai judecă cu Gazprom și ce cer
În mai 2023, compania energetică Eni din Italia a inițiat o procedură de arbitraj în legătură cu reducerea livrărilor de gaze rusești de către Gazprom.
Tot în mai, Europolgaz, proprietarul tronsonului polonez al gazoductului „Yamal-Europa”, a cerut aproape 6 miliarde de zloți (aproximativ 2,3 miliarde de dolari) de la Gazprom printr-o instanță de arbitraj, din același motiv.
Și două companii energetice germane, Uniper și RWE, se judecă cu „Gazprom Export”. Potrivit Uniper, valoarea cheltuielilor suplimentare din cauza livrărilor insuficiente a Gazprom se ridică la 11,6 miliarde de euro.
RWE susține că avea un contract cu Gazprom pentru livrarea gazelor, însă, în august 2022, concernul rus a decis să stopeze livrările din cauza reparațiilor la singura unitate de comprimare a gazului rămasă în funcțiune.
