Problema centrală a reuniunii din capitala lituaniană va fi găsirea unui consens politic privind viitorul Ucrainei: schițarea unei căi spre aderarea ei la NATO și un compromis de securitate până la acea aderare. Alte probleme pe agendă vor fi aderarea la NATO a Suediei, blocată în prezent de Turcia, înnoirea planurilor regionale de apărare și definirea noilor politici de cheltuieli militare.
Biden: Ucraina nu este gata
Înaintea summitului NATO de la Vilnius, din 11-12 iulie, cea mai citată declarație „pregătitoare” a fost cea făcută de președintele american Joe Biden într-un interviu cu CNN difuzat duminică, în care a spus că Ucraina nu este gata să intre în NATO.
În discuția cu moderatorul Fareed Zakaria, Biden a declarat că nu crede că există unanimitate printre aliați „să aducem Ucraina în familia NATO acum” și că aderarea va putea avea loc doar „când va exista un acord de pace cu Rusia”.
Biden a mai spus că „dacă războiul continuă, toți vom fi în război” – trimitere la principiul apărării colective a membrilor alianței. „Am fi în război cu Rusia, în acest caz” – a precizat președintele.
Viitorul relației NATO cu Ucraina se va afla în centrul atenției summitului din capitala lituaniană, care va avea loc, în mod simbolic, la doar câteva zeci de kilometri de granița Lituaniei cu Belarus – principalul aliat european al Rusiei, și la mai puțin de 200 de kiliometri de enclava rusă Kaliningrad, de la Marea Baltică.
O invitație împotmolită
Alianța a oferit Ucrainei, ca și Georgiei, o invitație de aderare, la summitul de la București din 2008. De atunci, însă, pe acest front nu s-au înregistrat niciun fel de progrese importante, în ciuda propagandei Kremlinului, care și-a justificat războiul cu Ucraina prin presupusa dorință a aliaților de a continua extinderea spre est.
Majoritatea comentariilor de presă dinaintea summitului anticipau că la Vilnius se va adopta o declarație cu valoare predominant simbolică în care se va spune că locul Ucrainei este în NATO și se va repeta promisiunea de a sprijini militar Kievul atâta timp cât va fi nevoie.
La summit se va anunța de asemenea crearea unui nou forum consultativ: Consiliul NATO-Ucraina.
Unele țări din alianță ar fi vrut un limbaj mai ambițios, inclusiv o foaie de parcurs sau altfel de semnal că Kievul va fi adus în alianță pe un fel de scurtătură.
Înaintea summitului, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a repetat cererea ca țara sa să fie primită de îndată în NATO, iar unii din membrii administrației sale au repetat și ei ideea că dacă Ucraina ar fi fost deja în NATO, Rusia nu și-ar fi permis să o atace.
Sâmbătă, Dmitro Kuleba, ministrul de externe ucrainean, s-a plâns că ceea ce lipsește în prezent este o decizie de a grăbi apropierea țării sale de NATO, sugerând că o mai mare „claritate în privința invitației de aderare ” pentru Ucraina ar face din summitul de la Vilnius „un moment unic”.
Reforme necesare
Motivele pentru care Statele Unite nu cred că Ucraina este pregătită în acest moment să intre în NATO au fost explicate serviciului ucrainean al Europei Libere de Andrea Kalan, purtătoare de cuvânt pentru limba rusă a Departamentului de Stat al Statelor Unite.
Kalan a menționat la loc de frunte problema corupției în Ucraina, și a amintit că drumul spre aderare este complicat inclusiv din punct de vedere birocratic, implicând discuții și negocieri între Kiev și capitalele aliate.
Mai devreme, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din Ucraina, Oleg Nikolenko, declarase că deși Ucraina este gata să accelereze reformele, marea reformă de care ar fi nevoie pentru aderarea la NATO ar fi „reforma atitudinii Occidentului față de rolul Rusiei în arhitectura de securitate euro-atlantică” – un fel de a spune că occidentalii ar rămâne „naivi” în privința Moscovei.
Altă idee sugerată de ucraineni și de aliații lor, mai ales est-europeni, este ca Kievului să i se promită măcar primirea în NATO de îndată ce se va încheia războiul.
Unii avertizează însă că nici această variantă nu este lipsită de riscuri. „Dacă NATO va promite Ucrainei s-o primească la sfârșitul războiului, asta va permite Rusiei, într-un fel, să-și justifice continuarea agresiunii”, a spus Oryusia Lusevych, expertă în probleme ucrainene la institutul londonez Chatam House, citată de ziarul Guardian. În opinia ei, o posibilă formulare alternativă ar fi că NATO va primi Ucraina atunci când situația de securitate va permite acest lucru.
Este de așteptat ca la Vilnius să se discute posibile garanții de securitate pentru Ucraina, oferite individual de mari puteri ca Statele Unite, Franța, Marea Britanie sau Germania, dar ele nu vor figura în vreo decizie la summit.
Suedia, planuri de apărare, cheltuieli
La Vilnius, aliații NATO vor discuta de asemenea despre aderarea Suediei. Șocați de invadarea Ucrainei de către Rusia, suedezii, ca și finlandezii, au renunțat la tradiția neutralității, cerând primirea alianței.
În cazul Suediei, procesul este blocat de opoziția președintelui reales al Turciei Recep Tayyip Erdogan, care susține că țara scandinavă ar adăposti dușmani ai statului turc. În căutarea compromisului, Suedia și-a amendat propriile legi anti-teroriste și a ridicat un embargou asupra livrărilor de arme către Turcia. Erdogan tot nu s-a înduplecat, însă. Potrivit Associated Press, el dorește avioane de luptă F-16 dintre cele mai moderne din Statele Unite, iar chestiunea suedeză ar putea fi folosită ca instrument de presiune.
Tot pe agenda summitului se află eterna problemă a cheltuielilor de apărare ale țărilor membre, care ar trebui să constituie cel puțin 2% din PIB. În 2014, aliații s-au angajat să atingă ținta într-un deceniu – iar termenul 2024 bate la ușă.
NATO va discuta de asemenea despre reșaparea planurilor regionale de apărare, cea mai mare de la sfârșitul războiului rece – în eventualitatea extinderii conflictului din Ucraina.
În prezent, se află în stand-by cam 40.000 de militari în flancul estic, din Estonia, la nord, până pe litoralul românesc al Mării Negre. În fiecare zi, decolează în zonă cam 100 de avioane NATO, iar 27 de nave ale alianței operează în Baltică și Mediterană.
Aceste cifre ar urma să crească; în baza unei noi strategii, alianța dorește să aibă 300.000 de militari gata să ia poziție pe flancul estic în termen de 30 de zile, la nevoie.
Moldova, reprezentată prin Popescu
Țară neutră prin constituție, R. Moldova va fi reprezentată totuși la summitul NATO de ministrul de externe Nicu Popescu.
Potrivit unui comunicat de presă, el va participa la reuniunea miniștrilor de externe din țările NATO și partenere, urmând să țină un discurs despre viziunea autorităților moldovene „asupra evoluțiilor ce țin de securitatea regională, măsurile pe care Republica Moldova le întreprinde pentru contracararea provocărilor la adresa securității Republicii Moldova, precum și despre modalitățile de aprofundare a cooperării Republica Moldova-NATO.”
Într-o declarație cu ocazia împlinirii a 500 de zile de la invadarea Ucrainei, la 8 iulie, președinta Moldovei, Maia Sandu, a reiterat ideea că grație vecinei de la nord țara sa are parte de pace. „Ca parte a comunității internaționale, ne vom uni eforturile cu Ucraina pentru ca Rusia să răspundă pentru crimele sale de război. Ucraina va învinge. Altfel nu poate fi. Ucrainenii sunt oamenii păcii și noi suntem alături de ei”, a mai spus Sandu.
