Linkuri accesibilitate

Alegeri anticipate spaniole: arșiță și capete înfierbântate  


Prim-ministrul Spaniei, Pedro Sánchez, în timpul vizitei în Ucraina, Kiev, 1 iulie 2023
Prim-ministrul Spaniei, Pedro Sánchez, în timpul vizitei în Ucraina, Kiev, 1 iulie 2023

Când premierul spaniol Pedro Sánchez a anunțat, la sfârșitul lunii mai, că vrea alegeri anticipate, a șocat multă lume.

Nu doar pentru că socialistul se expune astfel unui risc politic major, dată fiind ascensiunea în sondaje a dreptei spaniole, dar și pentru data scrutinului anticipat: 23 iulie, când Spania se topește de căldură, iar mulți alegători numai să stea la coadă la urne nu au poftă. Probabil și din cauza arșiței, campania electorală abundă în ultimele ei zile în „îmbrânceli, insulte și hiperbole tendențioase”, cum le numește ziarul El Pais.

Căldură cu viraj spre dreapta

După Italia, încă o țară din sudul Europei ar putea fi condusă curând de un guvern de dreapta, cu posibila participare a extremiștilor.

Spaniolii merg la urne pe 23 iulie, la alegeri anticipate convocate de premierul socialist Pedro Sánchez ca un fel de test de încredere, după ce la alegerile locale din primăvară dreapta politică a avut o performanță electorală neașteptat de bună.

Sondajele de opinie dau favorit Partidul Popular, conservator, care ar putea câștigat majoritatea în parlament împreună cu partidul naționalist-conservator Vox, considerat de mulți de extrema-dreaptă.

Susținători ai partidului de extremă-dreapta Vox cu steagurile naționale ale Spaniei în timpl unui protest antiguvernamental la Madrid, pe 27 noiembrie 2022
Susținători ai partidului de extremă-dreapta Vox cu steagurile naționale ale Spaniei în timpl unui protest antiguvernamental la Madrid, pe 27 noiembrie 2022

Campania este aprinsă mai ales din cauza confruntării dintre reprezentanții Vox și cetățenii cu vederi liberale, inclusiv apărătorii drepturilor migranților sau persoanelor LGBTI.

La 16 iulie, de pildă, în ultima duminică de campanie, la un miting în orașul catalan Badalona, secretarul general VOX, Ignacio Garriga, a plecat furios de la tribuna de unde se adresa mulțimii ca să atace, împreună cu gărzile de corp, un grup de manifestanți cu drapele-curcubeu.

Nu a fost singurul moment din campanie în care spiritele s-au încins, iar unii spun, mai în glumă, mai în serios, că de vină este și vremea în care și-au ales liderii spanioli să țină alegeri – în toiul verii.

Una din regiunile autonome spaniole, cea mai călduroasă tradițional, Andaluzia, interzis prin lege alegerile regionale în lunile iulie și august – dar este obligată, desigur, să le țină pe cele naționale.

Campanie cu termometrul

Într-o relatare de la Madrid, Reuters scria pe 18 iulie că reprezentanții partidelor spaniole au făcut mari eforturi să-și adapteze campania la condițiile meteo.

În vreme ce în sudul Spaniei temperaturile urcau la peste 40 de grade, premierul socialist Pedro Sánchez a mers în campanie luni la Huesca, în Pirineii spanioli, zonă care are în această perioadă a anului o temperatură medie de 27 de grade. Mai târziu, marți, urma să meargă în Țara Bascilor, la San Sebastian, unde se prognoza o temperatură de numai 25 de grade.

Candidații spanioli și-au ales așadar cu grijă unde să meargă în campanie, dar au spus și că anume au limitat evenimentele electorale în aer liber.

„Am conceput campania ca ceva mai degrabă audiovizual, cu multă televiziune, radio, podcasturi, și cu interviuri de presă”, a declarat pentru Reuters un purtător de cuvânt al Socialiștilor, adăugând că adunările s-au ținut de preferință în săli cu aer condiționat.

Partidul Popular, formațiune de centru-dreapta care conduce în sondaje, și-a ținut mitingurile electorale fie dimineață devreme, fie spre seară.

Liderul Popularilor, Alberto Núñez Feijóo, care a criticat data aleasă de socialiști pentru alegeri, a ținut luni un discurs în umbra deasă a copacilor din Parcul Turo, la Barcelona.

Un purtător de cuvânt al partidului de extremă-dreapta Vox a spus că ei preferă să țină mitinguri în aer liber ca să poată veni mai multă lume, dar numai după 8 și jumătate seară, ca să evite căldurile cele mari de peste zi.

Iar partidul stângist Sumar a spus că adunările sale au fost, în majoritate, în săli. Tot Sumar a cerut în iunie, însă fără succes, ca în ziua alegerilor să se poată vota cu două ore mai târziu – adică până la 10 seara, nu doar până la opt.

Se va răcori de alegeri?

Spania s-a confruntat mai ales în zonele sudice peninsulare cu două valuri de căldură în această vară, aflată doar la jumătate. Marți, „cuptorul iberic”, cum îl numește ziarul El Pais, s-a mutat din Andaluzia spre Aragon, Insulele Baleare și Catalonia, cu alertă roșie pentru temperaturi de până la 42-43 de grade.

Luni, mercurul termometrelor a urcat aproape de 45 de grade în regiunea orașelor Jaen și Cordoba, din sud. Disconfortul adus de arșiță a fost cu atât mai mare cu cât temperaturile nu au coborât în general sub 25 de grade nici măcar noaptea, situându-se cu 5 grade peste media obișnuită pentru mijlocul lunii iulie, în fenomenul numit de experți „nopți tropicale” sau chiar „ecuatoriale”.

Aemet, agenția meteo spaniolă, a caracterizat acest al doilea val de căldură al sezonului ca „scurt, dar intens”, anticipând că el se va încheia miercuri, 19 iulie, astfel că în ziua alegerilor temperaturile vor fi normale pentru această perioadă a anului.

Ce înseamnă normal, în Spania? La Madrid, de exemplu, un 23 iulie „normal” poate însemna o maximă de 33 de grade, la Sevilla 37 de grade. Mai suportabilă este temperatura medie la Barcelona – 28 de grade, sau în insula Tenerife – 23 de grade.

Chiar dacă legislația spaniolă nu spune nimic despre vreo obligație față de alegători în condiții de caniculă, autoritățile electorale au asigurat că secțiile de votare din zonele unde este mai probabil să fie foarte cald, mai ales cele care nu au aer condiționat, vor fi dotate cu ventilatoare, frigidere și rezerve de apă potabilă.

  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG