Legea face parte dintr-un pachet mai larg de reforme al sistemului juridic, criticat că ar putea submina democrația și contestat de câteva luni prin ample proteste de stradă.
Proiectul de lege a fost adoptat cu 64 de voturi pentru și nici unul împotrivă, după ce toți membrii coaliției de guvernare au votat pentru, iar deputații opoziției au părăsit sala în semn de protest.
Săptămâna trecută încă se zvonea că premierul Bejamin Netanyahu, care conduce cel mai radical guvern naționalist-religios din istoria Israelului, ar putea amâna votul sau ar putea chiar tempera unele din prevederile pachetului de reforme, relatează AP. Dar luni, Netanyahu, proaspăt externat din spital, a venit direct în Parlament pentru a participa la vot.
Așa-numitul proiect de lege al „adecvării” limitează puterea Curții Supreme de a declara deciziile guvernamentale nerezonabile.
Israelul nu are o constituție scrisă, ci doar un set de legi de bază cvasi-constituționale. Are în schimb o Curte Supremă relativ puternică, poziție contestată acum de partidele care susțin schimbările propuse de guvern.
Curtea Supremă este singurul mecanism de control asupra puterii Parlamentului (Knesset) și a guvernului, deoarece executivul și legislativul sunt întotdeauna controlate de partidele aflate la guvernare.
Criticii spun că reforma sistemului juridic propusă de guvernul Netanyahu va distruge singurul mecanism care asigură controlul și echilibrul în guvernarea țării. Ei avertizează, de asemenea, că va submina independența justiției israeliene și va afecta drepturi care nu sunt ancorate în legile de bază ale Israelului, cum ar fi drepturile minorităților și libertatea de exprimare.
Mișcarea de protest
Reforma sistemului juridic, limitarea puterilor Curții Supreme au provocat cele mai mari proteste de stradă din istoria Israelului, remarcă CNN, cu demonstrații săptămânale la Tel Aviv și multe proteste în fața Parlamentului, la Ierusalim. S-au organizat și câteva zile de „nesupunere civică” , când protestatarii au blocat autostrăzile și aeroportul internațional din Tel Aviv.
Pe măsură ce lunile au trecut, protestele s-au radicalizat și sute de oameni au fost arestați.
Mișcarea de protest, remarcă „The Guardian”, este în mare parte fără lideri, dar o presiune semnificativă a venit din partea membrilor armatei, care se tem că revizuirea judiciară îi va face pe israelieni mai vulnerabili la urmărirea penală în curțile internaționale pentru crime de război.
Pe măsură ce reforma avansează, sunt de așteptat o intensificare a protestelor de stradă, greve și refuzul a peste 10 mii de rezerviști de a mai presta serviciul militar obligatoriu, relatează AP.
Spectrul unei crize constituționale
Israelul se confruntă acum cu o posibilă criză constituțională fără precedent, în care Curtea Supremă ar putea anula legislația menită să-și limiteze puterile, iar guvernul ar putea alege să nu se conformeze.
Doctrina „adecvării” nu este specifică Israelului, există și în alte de țări, inclusiv Marea Britanie, Canada și Australia.
Principiul este folosit în mod obișnuit de instanțele pentru a determina constituționalitatea sau legalitatea unei anumite legi și pentru a permite judecătorilor să se asigure că deciziile luate de funcționarii publici sunt „adecvate/rezonabile”.
Standardul a fost folosit anul acesta, când premierul Netanyahu l-a demis pe aliatul său cheie Arie Deri, liderul partidului religios Shas, din toate posturile ministeriale, inclusiv de vicepremier și ministru de Interne, în urma unei hotărâri a Curții Supreme. În ianuarie anul acesta, Înalta Curte a decis că nu era „rezonabil” ca Deri să dețină aceste funcții din cauza condamnărilor sale penale anterioare.
Pachetul de reforme mai conține propuneri care vor oferi guvernului de dreapta mai mult control asupra numirii judecătorilor, și vor elimina consilierii juridici independenți din ministere.
Argumentele guvernării
Premierul Benjamin Netanyahu și aliații săi susțin că Instanța Supremă s-a transformat cu timpul într-un grup elitist, total desprins de nevoile și dorințele israelienilor. Mai mult, apreciază că și-a depășit prerogativele, amestecându-se în probleme asupra cărora nu ar trebui să se pronunțe, cum sunt numirile de miniștrii.
Premierul Netanyahu a invocat, în apărarea propriilor planuri, și modelul Statelor Unite, unde judecătorii federali sunt numiți de executiv și aprobați de legislativ.
În pachetul de reforme există și un proiect de lege, votat deja în prima lectură în martie, care va face mai dificil ca un prim-ministru în exercițiu să fie suspendat din funcție. Criticii spun că premierul Netanyahu forțează adoptarea reformelor judiciare și pentru a se proteja de propriul său proces de corupție, pentru fraudă, luare de mită și încălcare a încrederii. Netanyahu neagă toate acuzațiile.
Netanyahu conduce cel mai de dreapta guvern din istoria Israelului, care include partide ultra-naționaliste și ultra-religioase, apreciază agențiile internaționale de presă. Unii membri ai guvernului au fost deja criticați pentru opinii extremiste.
Programul de guvernare cuprinde o serie de prevederi controversate, local dar și internațional, cum ar fi anexarea deplină a Cisiordaniei ocupate, revocarea legislației care protejează drepturile comunității LGBTQ+, eliminarea legilor care protejează drepturile femeilor și drepturile minorităților și o relaxare a regulilor care guvernează intervențiile poliției și a soldaților israelieni.
Potrivit unui sondaj publicat în februarie de Institutul pentru Democrație din Israel, și citat de The Guardian, doar o minoritate de israelieni susțin schimbările. Marea majoritate (72% ) doresc să se ajungă la un compromis, peste 65% cred că Înalta Curte trebui să aibă puterea de a anula legile și 63% dintre israelieni cred că nu trebuie schimbat modul cum sunt numiți judecătorii.
