Amendamentul la Codul de procedură penală, înregistrat în Parlament pe 26 iulie de deputatul PAS Igor Chiriac, stabilește competențele Centrului Național Anticorupție (CNA) și ale Procuraturii Anticorupție.
Potrivit proiectului, CNA ar urma să investigheze următoarele infracțiuni:
- coruperea alegătorilor;
- încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor;
- gestiunea defectuoasă sau frauduloasă a băncilor;
- utilizarea contrar destinaţiei a mijloacelor din împrumuturile interne sau din fondurile externe;
- coruperea pasivă;
- coruperea activă;
- escrocheria.
Urmărirea penală în aceste dosare va fi condusă de procuraturile din raza teritorială a subdiviziunilor CNA, și nu de către Procuratura Anticorupție, cum prevede Codul de procedură penală în prezent.
Procuratura Anticorupție va efectua urmărirea penală doar în cazurile:
- când infracțiunile de corupție activă ori pasivă au fost comise de președintele țării, deputați, membri ai Guvernului, judecători, procurori, angajați ai Serviciului de Informații și Securitate și CNA, conducători ai instituțiilor publice (de exemplu, Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor);
- când valoarea mitei depășește 300.000 de lei, indiferent de funcția pe care o ocupă infractorul;
- când prejudiciul cauzat depășește 3 milioane de lei;
- de trafic de influenţă și finanțare ilegală a partidelor politice.
Pe 28 iulie, la ședința Comisiei juridice, numiri și imunități din Parlament, Chiriac a propus ca Procuratura Anticorupție să se ocupe și de dosarele privind „acceptarea cu bună știință a finanțării partidului politic din partea unui grup criminal organizat sau a unei organizații (asociații) criminale”.
Proiectul avizat de comisie va fi inclus pe agenda ședinței Parlamentului din 31 iulie. După ce va fi aprobat de deputați și va intra în vigoare, Procuratura Anticorupție va continua urmărirea penală pe cauzele pe care le gestionează până la 31 decembrie 2023, iar din 1 ianuarie 2024 va transmite dosarele care nu vor fi mai fi în competența sa procurorului general. Acesta, la rândul său, le va repartiza altor procuraturi.
- Te-ar putea interesa și: Interviu | Drago Kos: „R. Moldova poate deveni un refugiu sigur pentru corupții din țările implicate în război”
Ce i-a nemulțumit pe procurori?
Într-un comunicat de presă, Procuratura Anticorupție a criticat modificările propuse de PAS, spunând că acestea vor reduce eficiența luptei cu corupția sistemică.
Procurorii s-au arătat nemulțumiți că vor investiga doar 100 de dosare, în timp ce alte aproximativ 500 vor fi trimise „la alte procuraturi, unde procurorii (care nu vor trece procedura de vetting), nu au pregătirea și experiența necesară pentru instrumentarea acestor cazuri”.
„Poziția procuraturii nu a fost luată în considerație în propunerea acestui amendament”, se menționează în comunicat.
Procurorii cer competențe noi, cum ar fi dreptul de a efectua autonom măsuri speciale de investigații (filaj, interceptări telefonice, înregistrări video și audio ș.a.). De asemenea, ei cer echipament special, o clădire separată de sediul CNA, un buget separat, resurse umane, suficienți procurori și ofițeri.
Cum au răspuns deputații?
Președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, deputata PAS, Olesea Stamate, a încercat să aplaneze nemulțumirile trezite de înregistrarea amendamentului. Potrivit ei, modificările sunt necesare pentru a evita „situația în care CNA și Procuratura Anticorupție dau vina unul pe celălalt pentru lipsa de performanță”.
„Am auzit în repetate rânduri de la CNA că procurorii anticorupție blochează investigațiile lor și, invers, de la Procuratura Anticorupție în adresa CNA. Această situație se va sfârși odată cu adoptarea modificărilor și vom putea evalua obiectiv care dintre instituții muncește eficient și care nu”, a scris Stamate pe Facebook.
Deputata PAS a promis că Guvernul, în termen de trei luni, va elabora modificările necesare la cadrul legislativ și normativ pentru ca Procuratura Anticorupție să poată avea la dispoziție toate resursele de care are nevoie pentru a investiga eficient corupția mare (buget propriu, sediu separat, specialiști etc.).
„O instituție puternică nu înseamnă nicidecum o instituție care are o sumedenie de infracțiuni în competență și nu știe de care să se apuce în primul rând”, a explicat Stamate.
Un conflict mai vechi între PA și CNA
Primul care a vorbit în public despre neînțelegerile dintre Procuratura Generală, Procuratura Anticorupție și CNA a fost directorul CNA, Iulian Rusu. La ședința Parlamentului din 12 mai, în timp ce-și prezenta raportul de activitate, el s-a arătat „nedumerit de ce relațiile cu procuratura au devenit neclare”.
„Eu aș vrea ca ele în continuare să fie bune, în special când vorbim de cauze de rezonanță și când noi propunem investigarea unei spălări de bani de sute de milioane de lei, unde [procurorii] nu văd o bănuială rezonabilă [pentru a porni un dosar penal]. În schimb, când se găsește un medic prăpădit care ia 500 de lei, nu este nici o problemă: și camere de supraveghere, și interceptare”, s-a plâns Rusu.
Atunci, cele două procuraturi au respins învinuirile, printr-un comunicat de presă comun, în care l-au acuzat pe șeful CNA de „iresponsabilitate și manipulare” și că acesta s-ar opune creării a unei structuri similare Direcției Naționale Anticorupție (DNA) din România, ceea ce ar presupune că CNA și Procuratura Anticorupție în actuala componență nu ar mai exista.
