Forțele israeliene, susținute de nave de război americane în regiune s-au poziționat de-a lungul graniței Fâșiei Gaza. Aproape 360 de mii de rezerviști au fost mobilizați pentru campania de dezmembrare a grupului militant Hamas.
Deocamdată, oficialii israelieni nu au precizat detalii despre probabila incursiune terestră, însă organizațiile umanitare avertizează că aceasta ar putea adânci criză umanitară din Gaza.
Ministerul Sănătății din Gaza a declarat că 2.670 de palestinieni au fost uciși și 9.600 răniți de la izbucnirea luptelor, mai mult decât în războiul din Gaza din 2014, care a durat peste șase săptămâni. Acest lucru face ca acesta să fie cel mai mortal dintre cele cinci războaie din Gaza pentru ambele părți.
Peste 1400 de israelieni au murit, marea majoritate civili uciși în asaltul Hamas din 7 octombrie. Cel puțin alte 155 de persoane, inclusiv copii, au fost capturate de Hamas și duse în Gaza, potrivit Israelului.
Aproximativ 500 de mii de persoane, aproape un sfert din populația Fâșiei Gaza, s-au refugiat în școlile Națiunilor Unite și în alte clădiri din teritoriu considerate mai sigure.
Departamentul de Stat al SUA a declarat că secretarul de stat Antony Blinken se va întoarce luni în Israel, după ce va finaliza un turneu în șase țări din Orientul Mijlociu. SUA încearcă să împiedice extinderea conflictului în regiune.
Biden: Israelul trebuia să reacționeze
Președintele Joe Biden se gândește să facă o călătorie în Israel, deși planurile nu au fost finalizate. Într-un interviu televizat duminică seara, în cadrul emisiunii „60 de minute” Biden, care și-a proclamat în mod repetat sprijinul pentru Israel, a declarat totuși că el crede că ar fi o „mare greșeală” ca țara să reocupe Gaza.
Biden a reafirmat angajamentul SUA de a ajuta Israelul în războiul său împotriva Hamas, spunând că nu crede că va fi nevoie de soldați americani și că o soluție cu două state este posibilă chiar și pe fondul celei mai grave violențe din conflictul de lungă durată din ultimii ani".
„Israelul trebuia să reacționeze, să meargă după Hamas.” Președintele SUA a subliniat, de asemenea, importanța aducerii acasă a ostaticilor americani din Gaza. Biden a promis că SUA vor „face tot ce ne stă în putere” pentru a-i aduce înapoi pe captivi.
„Cel mai important lucru este să punem capăt acestei brutalități iar cei care au declanșat-o să fie trași la răspundere”, a spus Biden care a respins însă posibilitatea ca Israelul să invadeze Gaza: „Ar fi o mare greșeală.” „Trebuie să existe o cale către formarea unui stat palestinian”, a afirmat președintele, adăugând că nu se așteaptă ca Israelul să accepte această posibilitate prea curând.
„Cred că Israelul înțelege că o parte semnificativă a poporului palestinian nu împărtășește opiniile Hamas și Hezbollah”, a spus Biden. „Israelul urmăreşte un grup de oameni care s-au implicat într-o barbarie care este la fel de îngrozitoare ca Holocaustul”, a spus el. „Hamas este o grămadă de lași. Se ascund în spatele civililor. Și-au făcut sediul acolo unde sunt civili și clădiri și altele asemenea.”
Catastrofă umanitară
Luptele de-a lungul frontierei Israelului cu Libanul, care au izbucnit de la începutul ultimului război din Gaza, s-au intensificat duminică.
Militanții Hezbollah au lansat rachete, iar Israelul a răspuns cu lovituri aeriene și bombardamente.
Spitalele din Gaza mai au rezerve de combustibil pentru două zile pentru generatoare. Viața a mii de pacienți e în pericol.
Oficiali ai Organizației Mondiale a Sănătății au declarat că spitalele au reușit să mute unii pacienți mobili din nord, dar majoritatea pacienților nu pot fi evacuați din motive medicale.
Gaza se afla deja într-o criză umanitară din cauza lipsei tot mai mari de apă și provizii medicale cauzate de asediul israelian.
„O catastrofă umanitară fără precedent se desfășoară sub ochii noștri”, a declarat Philippe Lazzarini, șeful agenției ONU pentru refugiații palestinieni.
Statele Unite au încercat să intermedieze un acord pentru a redeschide punctul de trecere Rafah din Egipt, care să permită cetățenilor americani și străini să părăsească Gaza.
Punctul de trecere, închis din cauza atacurilor aeriene la începutul războiului, nu a fost încă redeschis.
Israelul a declarat că asediul va fi ridicat doar atunci când prizonierii vor fi returnați.
Priveghi pentru Israel în întreaga lume
Lipsa de reacție față de conflict și efectele economice
Paralizia liderilor financiari mondiali în abordarea consecințelor atacului Hamas și a răspunsului Israelului de săptămâna trecută a scos la iveală diviziunile geopolitice profunde care împiedică Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială să adopte măsuri eficiente, chiar dacă au avansat noi planuri de finanțare menite să atenueze șocurile economice mai frecvente.
Hamas a lansat un atac fără precedent asupra Israelului la 7 octombrie, chiar în momentul în care înalți oficiali din domeniul finanțelor au sosit în Maroc pentru reuniunile anuale ale FMI și Băncii Mondiale. Scenariul atent elaborat al reuniunii, care cerea noi resurse și măsuri de relansare a creșterii globale în declin, a fost astfel profund perturbat.
Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, nu a menționat noul conflict la evenimentele de deschidere. Ulterior, pe măsură ce represaliile Israelului s-au intensificau, ea s-a străduit să abordeze acest subiect, descriindu-l inițial ca pe o tragedie umană, dar ca pe o sursă vagă de incertitudine economică.
Însă, în discuțiile private de la întâlniri, implicațiile conflictului Israel-Gaza au fost în prim-plan, de la o nouă criză a refugiaților la impactul asupra comerțului și amenințarea luptelor din Liban și Cisiordania, au declarat pentru Reuters participanți de la grupuri financiare la organizații non-profit.
Președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, a recunoscut duminică că conflictul dintre Israel și Gaza, alături de războiul din Ucraina și luptele din Africa, are un impact negativ asupra realizărilor reuniunii și se adaugă la provocările economice cu care se confruntă omenirea.
Organismul de conducere al Băncii Mondiale a aprobat o nouă declarație de viziune „pentru a crea o lume fără sărăcie pe o planetă locuibilă” pentru a încorpora noua sa misiune de a lupta împotriva schimbărilor climatice, a pandemiilor și a statelor fragile, alături de noi măsuri de extindere a împrumuturilor.
Conflictele rămân cea mai mare provocare pentru economia globală, a declarat Josh Lipsky, un fost oficial al FMI care conduce Centrul de GeoEconomie al Atlantic Council. „Dacă aceste instituții vor fi legitime și se vor adecvate următorului deceniu, ele vor trebui să răspundă la crizele geopolitice aproape în timp real", a declarat el pentru Reuters.
„Șocurile geopolitice sunt acum șocuri economice, iar șocurile economice sunt șocuri geopolitice - or ei încearcă acum să trateze ca două lucruri separate”.
