Reforma medicinei primare a fost lansată în octombrie 2018, când în fruntea Ministerului Sănătății a venit, pentru scurt timp, Silvia Radu, în Guvernul condus de Pavel Filip.
Atunci, medicii de familie urmau să aleagă dacă vor lucra într-un cabinet individual (fondat de un singur medic de familie titular al practicii), într-un centru al medicilor de familie (fondat de doi și mai mulți medici de familie titulari ai practicilor) sau să fie angajați de un prestator de asistență medicală primară existent.
La 5 ani distanță, Ministerul Sănătății recunoaște că reforma „a fost compromisă”.
„Normele juridice expuse superficial, insuficient și neclar, aprobate în anul 2018, nu au fost susținute de autoritățile publice locale și nu au fost atractive pentru medicii de familie, nefiind atins rezultatul promis de acoperire a locurilor vacante în localitățile rurale”, explică ministerul într-un proiect pentru modificarea Legii ocrotirii sănătății.
Dacă modificările propuse vor fi susținute de Parlament, nu vor mai fi formate noi cabinete individuale, dar cele existente își vor putea continua activitatea. Ministerul Sănătății susține că în acest fel serviciile de asistență medicală primară nu vor mai fi fragmentate și că nu va mai fi o discrepanță în raport cu celelalte tipuri de asistență medicală, deoarece acum nu există alte cabinete individuale de stat decât cele ale medicilor de familie.
A închis cabinetul individual din sat după 3 ani
Europa Liberă a stat de vorba cu câțiva medici de familie care au trecut la libera practică. I-am întrebat cum le-a schimbat asta activitatea și ce părere au despre reforma considerată eșuată de autoritățile de acum.
Olga Prodan este medic de familie de 13 ani. După ani în care a făcut naveta Chișinău - Javgur, Cimișlia, a hotărât să treacă la libera practică și să deschidă un cabinet individual în satul Grădiște, din același raion. Ea crede că reforma s-a făcut în grabă: medicii nu știau ce-i așteaptă, iar pacienții erau reticenți.
„Nu știam unde să mergem, ce să facem. Populația nu era informată și era împotrivă. În cazul în care în sat erau doi medici, pacientul avea dreptul să aleagă unde să meargă. Eu eram nouă, lumea nu mă cunoștea și evident că nu aveam pacienți. Am început cu 800 și am ajuns la 1.500. În funcție de numărul lor, era calculat salariul. Nu aveam voie să oferim servicii contra plată, iar când se dădeau ajutoare, pentru noi nu erau, deoarece ne considerau de la privat”, povestește Olga.
„Eu am văzut un beneficiu pentru sat - acces la medicul de familie în fiecare zi. Aveam contract cu laboratorul care colecta analize de două ori pe săptămână. M-am străduit să avem și farmacie”, spune medicul.
Totuși, numărul mic de pacienți și faptul că nu a fost susținută de autoritățile locale a făcut-o să renunțe la libera practică după 3 ani.
„Cabinetul în care lucram și unde am făcut reparație aparținea primăriei. Am fost de mai multe ori la primărie, am vorbit cu consilierii locali să facem pentru sat un punct medical în altă parte, dar nu am fost susținută. Îmi propuneau să cumpăr un lot de teren și să construiesc eu un punct medical, ceea ce nu-mi convenea. În plus, mă încălzeam la o sobă veche, aveam pacienți puțini și, respectiv, bani puțini. Administrația locală nu era interesată să rămân. Am renunțat pentru că stăteam pe loc, nu mă dezvoltam”, explică Olga.
- Te-ar putea interesa și: Ce salarii vor primi cadrele medicale după majorările de 15 la sută
Acum ea lucrează la Centrul de sănătate din Cimișlia și merge de două ori pe săptămână la Grădiște. „Oamenii din sat mă cunosc deja și mă întreabă de ce vin atât de rar. Acum sunt nemulțumiți că nu mai au nici farmacie în sat, nici analize nu pot da acolo”, adaugă Olga Prodan.
„Reforma a fost stopată de conducătorii raioanelor”
Nicolae Lupu este șeful Centrului medicilor de familie Vita-Med-Prim din Călărași și lucrează alături de alți doi medici. Împreună, au în evidență peste 5.500 de pacienți. Medicul spune că reforma nu a avut succes pentru că autoritățile publice locale au opus rezistență.
„Odată cu schimbarea conducătorilor de la minister și de la Guvern, se schimbă și programele. Când a început această reformă, nu toți cei din autoritățile locale erau de acord. Reforma a fost stopată de conducătorii de raioane. Nici managerilor instituțiilor medicale nu le era convenabil, pentru că pierdeau pacienți”, susține Nicolae Lupu.
El spune că este mulțumit că a trecut la libera practică și explică diferența dintre activitatea unui cabinet medical individual și a unui public.
... ne permitem să luăm echipamente performante, și nu ieftine
„Noi lucrăm cu patru laboratoare private, care fac analizele la timp și precise, apoi noi punem diagnosticul. Și asta ne costă mai puțin. Dacă închei un contract pe termen lung, fac reduceri. Unele analize ne oferă mai multe informații. De asemenea, avem dreptul să cumpărăm dispozitive medicale și ne permitem să luăm echipamente performante, și nu ieftine”, afirmă Nicolae Lupu.
Elena Pleșca, medic de familie la Cigârleni, Ialoveni, spune că s-a confruntat și ea cu reticența autorităților locale atunci când și-a deschis cabinet individual în sat.
„Nu am avut probleme decât cu administrația locală. Am obținut foarte greu un spațiu în comodat, iar acum arendez și e scump. S-a văzut că reforma nu este eficientă. Noi avem statut de privat, dar activăm ca toți ceilalți medici de la stat”, spune Elena Pleșca.
„Totul s-a făcut în grabă”
Aureliu Borș este medic de familie în Dubăsarii Vechi, Criuleni, și unul dintre pionerii practicii libere. Are în evidență 1.630 de pacienți, într-o sat cu 6.000 de locuitori. Cabinetul lui se află în clădirea centrului de sănătate, iar doctorul este convins că acolo unde există concurență este și o calitate mai bună.
„Acum se renunță la practica medicului de familie, adică la actele pe care le-au dat medicului că are o anumită practică, dar cabinetele individuale rămân. În 2018, s-a făcut totul în grabă. Medicii nu aveau spații și condiții în care să-și desfășoare activitatea și au apărut probleme cu administrațiile locale, care nu înțelegeau, credeau că doctorii vor presta servicii contra cost”, spune medicul, care este de acord cu schimbările pe care vor să le facă autoritățile.
Potrivit datelor oferite Europei Libere de Compania Națională de Asigurări în Medicină, instituția a semnat în 2023 contracte cu 16 cabinete individuale și cu șapte centre ale medicilor de familie. Din 2018 până în prezent, trei cabinete individuale și-au sistat activitatea.
În prezent, în R. Moldova activează peste 250 de centre de sănătate publice și un total de circa 1.600 de medici de familie, gradul de asigurare a populației fiind de 6,5 la 10.000 de locuitori. Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică 48 de funcții sunt vacante.
