În 2019, Italia a devenit prima și până acum singura mare economie occidentală din Grupul celor 7 (G7) care s-a alăturat programului de comerț și investiții al Chinei, ignorând avertismentele Statelor Unite că ar putea permite Beijingului să preia controlul asupra unor tehnologii sensibile și a unor sectoare vitale de infrastructură.
Cu toate acestea, anul trecut, când a preluat conducerea guvernului, prim-ministra Giorgia Meloni a anunțat că dorește să retragă Italia din acord, spunând că nu a adus țării niciun câștig semnificativ. Reuters a scris că Meloni i-ar fi promis abandonarea inițiativei chineze chiar președintelui american Joe Biden.
Acordul din 2019 expiră în martie 2024, iar o sursă guvernamentală italiană a declarat că Roma a trimis Beijingului o scrisoare „în ultimele zile” în care informează China că nu va reînnoi înțelegerea.
Ministerul de Externe al Chinei a declarat joi, fără a menționa direct decizia Italiei, că marele său proiect de infrastructură globală, BRI, continuă să aibă o „atracție și influență enormă” în lumea întreagă.
Purtătorul de cuvânt al ministerului, citat de AFP, a subliniat că peste 150 de țări participă la proiect, dovadă că BRI este „cel mai popular produs public internațional și cea mai mare platformă de cooperare internațională din lume, astăzi”.
Totodată, el a reamintit că Italia a trimis reprezentanți la forumul BRI de la Beijing din octombrie, când s-au marcat 10 ani de la lansarea giganticului proiect de infrastructură.
El a criticat ceea ce a numit tentativele de a „defăima” proiectul și de a crea „diviziuni artificiale”, care în opinia sa „dăunează cooperării globale”.
Ce este Initiativa „Belt and Road” (BRI)?
Lansată oficial în 2013, în urma discursurilor președintelui chinez Xi Jinping în Kazahstan și Indonezia, la scurt timp după ce a devenit liderul Chinei, BRI a finanțat construcția de porturi, centrale electrice, căi ferate, autostrăzi și alte proiecte de infrastructură și a investit sute de miliarde de dolari în zeci de țări. pentru a stimula comerțul și investițiile prin îmbunătățirea legăturilor de transport ale Chinei cu restul lumii, notează Reid Standish, jurnalist RFE/RL, autorul newsletter-ului săptămânal „China in Eurasia”.
De multi ani însă, proiectul este criticat pentru opacitatea prețurilor practicate de companiile chineze, ceea ce a forțat deja țări precum Malaezia și Myanmar să-și renegocieze contractele pentru a reduce costurile.
Din 2016, se observă o reducere a volumului finanțării în cadrul proiectelor BRI, în urma numeroaselor scandaluri provocate de mari proiecte de infrastructură care au lăsat guvernele-gazdă cu datorii mari, cum ar fi o autostradă de aproape 1 miliard de dolari în Muntenegru și un port în Sri Lanka.
Cele două țări s-au declarat în incapacitate de a-și achita datoriile, iar experții spun că astfel de probleme au determinat Beijingul să-și reducă investițiile.
Un studiu la începutul lunii octombrie, realizat de Centrul pentru Politici de Dezvoltare Globală al Universității din Boston, a arătat că BRI a acordat peste 330 de miliarde de dolari în împrumuturi țărilor în curs de dezvoltare până în 2021, împrumutând mai mult decât Banca Mondială în aceeași perioadă.
Același studiu notează însă că mulți beneficiari de împrumuturi chineze nu-și pot plăti acum datoriile.
Un alt studiu realizat de AidData Lab de la Colegiul William și Mary din Virginia a constatat că 35% dintre proiectele BRI au suferit din cauza scandalurilor de corupție, încălcări ale legislației muncii, pericole pentru mediu și proteste publice.
În ciuda controverselor, BRI a venit până acum și cu oferte aparent atractive pentru guvernele participante la inițiativă. Un mare atu al programului chinez este că proiectele beneficiază de o implementare rapidă datorită rolului central jucat de companiilor de stat chineze. Mai mult, creditele se acordă mult mai repede, fiind date la ordinele Partidului Comunist.
Ce nu a câștigat Italia din BRI
O sursă guvernamentală italiană, vorbind sub condiția anonimatului, a declarat agenției Reuters că Italia intenționează să mențină „relații excelente cu China”, chiar dacă nu mai face parte din inițiativa BRI.
„Alte națiuni G7 au relații mai strânse cu China decât noi, în ciuda faptului că nu au fost niciodată în (BRI)”, a adăugat sursa respectivă. Italia va prelua președinția G7 în 2024.
Peste 100 de țări au semnat acorduri cu China în cadrul programului BRI, de la lansarea acesteia în 2013.
În 2019, premierul de atunci al Italiei, Giuseppe Conte, spera că participarea țării sale va aduce câștiguri comerciale semnificative, dar datele comerciale arată că până acum, principalii beneficiari au fost firmele chineze.
Exporturile italiene către China au totalizat anul trecut 16,4 miliarde de euro, de la 13 miliarde de euro în 2019. În schimb, exporturile chineze către Italia au crescut la 57,5 miliarde de la 31,7 miliarde în aceeași perioadă, indică datele oficiale italiene, citate de Reuters.
În aceeași perioadă, principalii parteneri comerciali ai Italiei din zona euro, Franța și Germania, au exportat mult mai mult în China, în ciuda faptului că nu participă la BRI, proiect modelat pe vechiul Drum al Mătăsii, care lega China de Europa.
Guvernele succesive de la Roma și-au semnalat deja îndoielile cu privire la eficiența acordului, blocând prin veto preluarea unor afaceri de către firme chineze sau limitând influența companiilor chineze asupra partenerilor italieni.
În iunie, cabinetul lui Meloni a redus influența acționarului chinez Sinochem asupra producătorului italian de anvelope Pirelli, folosind reguli comerciale menite să protejeze activele strategice ale țării.
Cu toate acestea, Roma vrea să mențină bune relații cu un partener important cum este China: ministrul de Externe Antonio Tajani a vizitat deja Beijingul în septembrie, iar președintele Sergio Mattarella urmează să viziteze China anul viitor. Șefa guvernului, Giorgia Meloni a spus și ea că vrea să meargă la Beijing, dar nu a fost stabilită o dată.
Alternativa Uniunii Europene
În octombrie 2023, Uniunea Europeană a anunțat o serie de acorduri de mai multe milioane de dolari la un forum pentru programul său Global Gateway, noul plan de parteneriat pentru infrastructură al blocului, care este văzut ca o alternativă la Inițiativa Belt and Road (BRI) a Chinei, mai ales pentru țări din Europa de Est, Asia și Africa.
Primul Forum Global Gateway a avut loc la Bruxelles pe 25 octombrie și a reunit 90 de înalți oficiali guvernamentali din peste 20 de țări, inclusiv 40 de lideri și miniștri, în mare parte din Sudul Global.
Uniunea Europeană a anunțat că Global Gateway, program menit să mărească ponderea UE în dezvoltarea globală, avea deja încheiate contracte în valoare de 66 de miliarde de euro la deschiderea forumului.
Lansat la sfârșitul anului 2021 , programul Global Gateway a alocat 300 de miliarde de euro în încercarea de a mări eficiența proiectelor UE în lumea întreagă. În principiu, Global Gateway acordă prioritate proiectelor concentrate pe energie regenerabilă, tranziții digitale și sustenabilitate.
La Forumul din octombrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen – una din cele mai vocale avocate a acestui program - a spus că Global Gateway este o „alegere mai bună” pentru finanțarea și construirea unei infrastructuri curate.
„Global Gateway înseamnă a oferi țărilor o alternativă și o alternativă mai bună”, a spus ea, adăugând că alte opțiuni de investiții au adesea un „preț mare” pentru mediu, drepturile lucrătorilor și suveranitatea statelor partenere.
