Situația drepturilor omului în regiunea transnistreană rămâne un subiect „dureros și problematic”, iar rezolvarea acestei probleme va fi posibilă odată cu soluționarea conflictului transnistrean, a spus vicepremierul pentru Reintegrare Oleg Serebrian, la prezentarea unui nou raport Promo-LEX, la 8 decembrie.
O retrospectivă, de fapt, a anului 2023, noul raport al acestei organizații care monitorizează starea drepturilor în raioanele de est ale Republicii Moldova, ilustrează concluziile anterioare ale Freedom House, potrivit cărora regiunea transnistreană continuă să rămână un teritoriu „non-liber” cu un scor general al democrației de 18 puncte din 100 în 2022 și 2023, cel mai scăzut din ultimii 5 ani.
În stânga Nistrului și orașul Bender/Tighina continuă să aibă loc persecuțiile politice, limitarea libertății de exprimare și de circulație, iar administrația de facto a regiunii, cu sprijinul Federației Ruse, își consolidează puterea prin introducerea și aplicarea de legi și reglementări represive, arată raportul Promo-LEX.
- Te-ar putea interesa și: Chișinăul și Tiraspolul în 2023: preludiu incert pentru reintegrare?
Avocatul asociației, Pavel Cazacu, a explicat că pe parcursul anilor administrația de la Tiraspol a adoptat mai multe „legi” – contrare standardelor internaționale – care încalcă libertatea de exprimare: cum ar fi „legea Gurețki” sau strategia de „Combatere a extremismului” până în 2026.
Cazacu a enumerat și câteva cazuri elocvente de persecutare a persoanelor incomode din regiune:
- Cazul lui Oleg Horjan, liderul opoziției de la Tiraspol, omorât în iulie 2023 în propria casă.
- Cazul lui Mihail Ermurachi, condamnat la 3 ani și 6 luni de detenție pentru insultarea liderului de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski. Ermurachi are 73 de ani.
- Cazul Vadim Pogorlețchi, acuzat de „trădare de patrie” și „negarea rolului pozitiv al misiunii de pacificare”.
- Cazul Victor Pleșcanov, condamnat la 3 ani și 2 luni de detenție pentru critica administrației, armatei ruse și invaziei ruse din Ucraina.
Jurnalista portalului Zona de Securitate, Irina Tabaranu, a povestit la prezentare despre cazurile când a avut probleme de acces pe perimetrul zonei de securitate.
Ea a deplâns, totodată, „lipsa de interes” din partea presei de la Chișinău față de problema încălcării drepturilor omului în Transnistria, cu excepția cazurilor răsunătoare.
Asociații Promo-Lex menționează în raportul său și cazul fotojurnalistei Elena Covalenco, pe care structurile de la Tiraspol au declarant-o „indezirabilă” și i-au interzis accesul în regiunea transnistreană pe un termen de trei ani.
O altă problemă, reflectată în raport, dar abordată și de vicepremierul Serebrian, ține de tratamentul abuziv al Tiraspolului față de școlile cu predare în limba română. „E un proces masiv de rusificare în regiune”, a apreciat în această privință vicepremierul Serebrian.
În concluzie, Promo-LEX formulează o gamă largă de recomandări Guvernului Republicii Moldova și altor instituții, inclusiv să dezvolte capacitățile Biroului politici reintegrare în monitorizarea situației din regiunea transnistreană și din Zona de Securitate, precum și în realizarea acțiunilor orientate spre asigurarea respectării drepturilor omului.
