De ce Chișinăul și Tiraspolul nu se mai întâlnesc fizic să discute problematica transnistreană? Va intra R. Moldova în UE cu sau fără malul stâng al Nistrului și când se vor respecta drepturile omului în această regiune? Europa Liberă explică principalele evoluții în relațiile Chișinău-Tiraspol pe parcursul anului 2023.
Procesul de negocieri
Discuțiile desfășurate în cadrul formatului tradițional „5+2” au ajuns într-un impas prelungit din cauza războiului Rusiei în Ucraina. Chișinăul consideră că acest format nu va mai putea fi „reanimat” nici după încheierea conflictului.
Din luna iunie, întâlnirile în formatul „1+1” (Chișinău - Tiraspol) nu mai sunt convocate. În cursul anului 2023, au avut loc doar două întâlniri ale reprezentanților politici, desfășurate fie la Tiraspol, fie la Bender.
Refuzul Tiraspolului de a participa la întâlniri în Chișinău pare să fie asociat cu amendamentele aduse de autoritățile moldovene la Codul Penal, cunoscute și sub numele de „lege a separatismului”.
Reprezentanții Tiraspolului au criticat aspru noile prevederi, susținând că acestea vor perturba procesul de negocieri. Unii reprezentanți ai administrației din stânga Nistrului chiar au solicitat „garanții de securitate” înainte de a întreprinde vreo vizită pe malul drept.
Întâlnirile rare de acest fel reflectă dinamica generală a procesului de negociere, explică fostul vice-premier pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea.
„Putem presupune că acum comunicarea s-a redus și se efectuează pe alte căi: schimb de scrisori, mail-uri sau convorbiri telefonice, pentru că vedem unele rezultate sau efecte: un contract prelungit, o autorizație prelungită... Important e că sunt instrumente de comunicare și, încă mai important, e să aducă rezultate”, spune Flenchea.
El sugerează că Republica Moldova ar trebui să propună noi responsabilități pentru fiecare dintre partenerii săi, precum Uniunea Europeană, România, Ucraina, Marea Britanie și SUA, astfel încât aceștia să aducă o contribuție semnificativă la soluționarea conflictului.
Flenchea spune că nu mai e nevoie de un format nou: „Formatele sunt discuții, dar noi vorbim despre rezolvare și acțiuni concrete de reintegrare”.
Integrarea în UE, cu sau fără regiunea transnistreană
Pe parcursul anului 2023, s-a intensificat dezbaterea în spațiul public cu privire la modalitatea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, inclusiv cu sau fără regiunea transnistreană.
În luna iunie, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borell, a afirmat că conflictul transnistrean nu ar trebui să constituie un obstacol pentru aderarea Moldovei la Uniunea Europeană.
În luna octombrie, președinta Maia Sandu a spus că în următorii ani ar putea exista o oportunitate „geopolitică” pentru rezolvarea conflictului transnistrean. În caz contrar, Republica Moldova ar putea accede în Uniunea Europeană „mai întâi cu malul drept al Nistrului, apoi cu cel stâng”.
- Te-ar putea interesa și: Moldova și Ucraina se îmbărbătează înaintea unui summit UE cu multe probleme
La rândul său, fostul vice-premier pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea, susține că procesul de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană ar crea un context favorabil „fără precedent” pentru soluționarea acestui conflict.
„Avem – explică el – o oportunitate unică să rezolvăm conflictul și să scoatem problema de pe agendă, astfel încât atunci când, în cadrul Consiliului European, va fi pusă la vot decizia de aderare a R. Moldova, problemă rezolvării conflictului transnistrean pur și simplu să nu mai existe”.
În opinia lui, vechile formate de negociere și instituțiile anterioare în care se desfășura întregul proces de negocieri nu mai există: „Se observă un gol, care ar trebui și poate fi acum umplut cu inițiative noi. Idei și propuneri care, acum doi ani, erau dificil de conceput”.
Drepturile omului
În 2023, starea drepturilor omului în regiune a rămas la fel de gravă ca în anii anteriori, ba chiar înregistrând o degradare semnificativă în unele cazuri, explică avocatul Pavel Cazacu de la asociația Promo-LEX, care monitorizează îndeaproape încălcările drepturilor omului în regiunea transnistreană.
Asociația Promo-LEX constată că administrația de la Tiraspol recurge în continuare la persecuții politice împotriva persoanelor incomode.
„Cel mai elocvent caz este omorul lui Oleg Horjan, liderul opoziției de la Tiraspol. Chiar dacă nu au fost elucidate motivele exacte ale omorului acestuia, cel mai probabil acesta a fost omorât ca urmare a activităților sale politice desfășurate și planificate după eliberarea sa din detenție în decembrie 2022”, ne reamintește Cazacu.
La data de 17 iulie, Horjan a fost găsit mort în propria sa locuință dintr-un sat din apropierea Tiraspolului, prezentând semne de moarte violentă.
Cu toate acestea, în decurs de peste patru luni, anchetatorii din regiune nu au înregistrat niciun progres în investigarea acestui caz de omor.
Avocatul remarcă, de asemenea, câteva situații în care unele persoane au fost private de libertate din cauza discursurilor critice la adresa armatei ruse sau administrației de la Tiraspol. În aceste cazuri, de asemenea, nu s-au înregistrat progrese.
- Te-ar putea interesa și: Soția activistului transnistrean Victor Pleșcanov: „Oamenii tac, se tem. Dar tăcând, poți și să mori”
Recent, Promo-Lex și Biroul Politicii de Reintegrare au informat că Victor Pleșcanov, prima persoană din regiunea transnistreană întemnițată pentru afișarea drapelului Ucrainei și condamnarea invaziei ruse, se confruntă cu probleme grave de sănătate. Ambele organizații cer eliberarea imediată a acestuia.
Autoritățile din dreapta Nistrului caută acum posibilitatea de a-i oferi tratament deținutului Pleșcanov și consideră că OSCE are un rol crucial în medierea situațiilor grave de încălcare a drepturilor omului în regiunea transnistreană.
Cu toate acestea, atâta timp cât autoritățile din partea dreaptă a Nistrului nu au acces în acea zonă, soluționarea problemelor grave ce țin de respectarea drepturilor omului rămâne dificilă.
Promo-Lex face apel la autoritățile constituționale să adopte o poziție mai fermă și să demonstreze un angajament clar și consecvent în protejarea drepturilor omului în regiune.
Asociația insistă ca decidenții politici să aibă o viziune clară și să implementeze un set de acțiuni necesare pentru prevenirea și combaterea abuzurilor administrației de la Tiraspol.
Alexandru Flenchea opinează că încălcările drepturilor omului în regiunea transnistreană vor persista atâta timp cât conflictul va rămâne nerezolvat.
Energia electrică
În primele zece luni ale anului curent, Chișinăul a achiziționat 2,7 milioane de megawați-oră de energie electrică din stângă a Nistrului, cu un cost de aproximativ 183 milioane de dolari. Această cantitate de 2,7 milioane de MWh reprezintă aproximativ 80% din totalul de 3,3 milioane de MWh de energie electrică consumată de malul drept în aceeași perioadă.
- Te-ar putea interesa și: Transnistria va rămâne fără gaze rusești în 2024, după ce Ucraina va opri tranzitul spre Europa. Care sunt efectele pentru Chișinău
Chișinăul și Tiraspolul au extins acordul privind achiziționarea energiei electrice până în decembrie 2024. Către acea dată, va expira și contractul dintre Ucraina și concernul rus „Gazprom”, privind tranzitul gazelor rusești pe teritoriul ucrainean spre Transnistria.
În acest context, Chișinăul ar trebui să accelereze procesul de construcție a liniei de înaltă tensiune Isaccea-Vulcănești-Chișinău, care ar facilita importul de energie electrică din România. Deși construcția acestei linii este încă în desfășurare, planurile indică funcționarea acesteia abia în 2025.
Alexandru Flenchea, fostul vice-premier pentru Reintegrare, susține că, pentru a-și asigura o autentică independență energetică, Republica Moldova trebuie să-și reevalueze întregul său sistem energetic.
„Nu putem vorbi despre o adevărată independență energetică și despre un sistem cu adevărat sustenabil atâta timp cât toată generarea [de energie electrică] depinde aproape exclusiv de gaze naturale [rusești] care sunt importate [în regiunea transnistreană]. E un lucru intelectual imens de a re-concepe acest sistem. Dar e tot un subiect conex de rezolvare a conflictului transnistrean”, explică Flenchea.
Latura economică
Peste jumătate din produsele comercializate de regiunea transnistreană în primele 10 luni ale anului curent au fost livrate pe malul drept al Nistrului, conform datelor recente publicate la Tiraspol. Acest procentaj a înregistrat o creștere în ultimii ani care este cauzată, în mare parte, de faptul că Chișinăul procură energia electrică produsă în stânga Nistrului.
Însă experții se abțin să facă previziuni cu privire la persistența acestei tendințe.
Economiștii subliniază că, dacă excludem energia electrică din componența vânzărilor, și dacă R. Moldova începe să o achiziționeze din altă parte, regiunea se va confrunta cu dificultăți semnificative, având opțiuni de vânzare limitate.
După malul drept al Nistrului, regiunea transnistreană își direcționează cel mai semnificativ volum de mărfuri către Uniunea Europeană, reprezentând 32% din totalul vânzărilor în primele 10 luni ale anului curent.
În același timp, cota de vânzări pe piața rusă înregistrează o scădere continuă, în 2023 atingând cifra de 42 de milioane de dolari în primele 10 luni (reprezentând 7% din totalul exporturilor din regiunea transnistreană). Cota „exporturilor” transnistrene pe piața rusă era de 13% în 2019 și s-a redus aproape la jumătate în ultimii patru ani.
